Banca centrala din una dintre primele republici post-sovietice ce a adoptat o noua moneda si a lasat-o sa se tranzactioneze liber vrea ca fiecare cetatean sa detina aur.
Guvernatorul Tolkunbek Abdygulov a declarant ca "visul" sau este ca fiecare dintre cei sase milioane de cetateni sa aiba cel putin 100 de grame din pretiosul metal, care este, in acelasi timp si cel mai important produs de export al tarii central-asiatice.
"Aurul poate fi depozitat pentru lung timp si, in ciuda fluctuatiilor de pret de pe pietele internationale, nu isi pierde valoarea pentru populatie ca mijloc de economisire", a spus el intr-un interviu. "Voi incerca sa transform visul in realitate si mai repede", a adaugat Abdygulov.
In cei doi ani in care banca centrala a oferit direct populatiei aur au fost vandute circa 140 de kilograme de aur, a explicat guvernatorul in varsta de 40 de ani.
"Speram ca populatia tarii noastre va invata sa-si diversifice economiile in active care sunt mai lichide si – mai important – capabile sa-si mentina valoarea", a explicat el.
In zonele rurale, vitele inca sunt prima optiune pentru investitori si pentru investitii si economii, potrivit lui Abdygulov.
Kirghizstanul a iesit din trendul celorlalte banci centrale – institutiile care sunt cele mai mari detinatoare de lingouri – cumparand si mai mult aur, chiar daca celelalte au redus in 2016 nivelul achizitiilor pana la un minim record.
In sfera natiunilor emergente, aurul – vazut adesea ca ultimul refugiu in vremuri tulburi – aproape ca nu are nevoie de reclama. India, cel mai mare consummator dupa China, chiar ia masuri pentru a reduce importurile, incurajandu-si cetatenii sa-si depoziteze aurul in banci. In Turcia, unde bancile pot sa-si foloseasca detinerile de aur in cadrul sistemului de reserve fractionare, presedintele Recep Tayyip Erdogan a cerut oamenilor sa-si transforme economiile in valute straine in lire turcesti si aur.
Ceea ce face Kirghizstanul unic este efortul bancii centrale de a castiga adepti ai planului sau oferind infrastructura pentru depozitare si investitii. Banca centrala produce lingouri de diferite marimi, care variaza intre 1 si 100 de grame.
Guvernatorul bancii centrale crede ca planul sau este realist, chiar daca ar insemna ca populatia sa detina circa 600 de tone de aur, adica de 30 de ori mai mult decat productia anuala a tarii. Abdygulov nu a precizat un intervalul de timp preconizat a fi necesar pentru atingerea tintei de 100 de grame de aur pentru fiecare kirghiz. Optiunile disponibile pentru stocare include seifuri la bancile comerciale sau la banca centrala a spus el. Unii prefera sa tina aurul acasa sau poate chiar sa-l ingroape in pamant, potrivit lui Abdygulov.
Tinand cont ca Kirghizstanul a suferit convulsii economice, de la crizele de la inceputul anilor ’90 si pana la caderile de banci din ultimul deceniu, aurul este vazut ca un pariu mult mai sigur decat instrumentele financiare.
"Pentru Kirghiszstan, aurul este un instrument alternative de investitie. Banca Nationala asigura lichiditatea aurului – nu numai ca vindem, ci si rascumpara, lingouri de aur pe care le-am produs si vadut", spune Abdygulov.
Dupa ce acesta a preluat fraiele bancii centrale in 2014, decidentii kirghizi au hotarat sa majoreze cota aurului din cadrul propriilor rezerve, acum aurul reprezentand circa 10 procente din rezervele in valoare de doua miliarde de dolari. Dupa mai multi ani in care cantitatea de metal galben detinut a fost plafonata la 2,6 tone, rezerva in aur a crescut cu peste 70% dupa anul 2012, ajungand la 4,5 tone in trimestrul trei al anului trecut, potrivit datelor compilate de World Gold Council din Londra.
In conditiile in care productia Kirghizstanului este de aproximativ 20 de tone pe an, banca centrala foloseste moneda nationala, somul, pentru a cumpara aurul extras in tara, care apoi, daca este nevoie, va fi vandut in strainatate. Guvernatorul afirma ca mizeaza pe o productie mai mare in viitor.
Abdygulov, care a urmat cursuri de master la Nagoya University din Japonia si la University of North Texas, poate fi considerat un supporter entuziast al aurului, dar nu este un avocat al renuntarii totale la dolari. Sfatul sau este respectarea "regulii celor trei" – impartirea economiilor in som, valuta straina si aur.
In ce priveste evolutia in viitor a cotatiei metalului pretios, el este optimist, chiar daca aurul s-a scumpit in 2016 mai mult decat in cei cinci ani anteriori si a continuat sa se aprecieze in 2017. Pretul aurului a crescut deja cu 7% anul acesta din cauza ingrijorarilor ca politicile lui Donald Trump privind comertul si imigratia ar putea deraia cresterea economica, amplificand speculatiile ca Rezerva Federala va majora costurile de imprumut intr-un ritm lent.
"Pretul aurului pe termen mediu va ramane in zona actuala. Devieri insignifiante sunt posibile, dar nu se va intampla nimic major", spune Abdygulov.
Agentia de stiri HotNews
Ioan Rotundu
