Umani şi linguşitori în campaniile electorale, după ce se văd aleşi, aceşti aspiranţi la privilegiile puterii devin zbiri şi neiertători tocmai cu cei care i-au votat. Căci bătrânii, păstrând tradiţia familiei, s-au dus la vot pentru burghezi, pentru comunişti iar acum pentru capitalişti. Iar când politicienii îşi aduc aminte de ei şi mai aprobă câte o lege prin care să le uşureze bătrâneţile, jos, la bază, adică la nivelul autorităţilor locale, această mână întinsă de parlamentari şi guvernanţi este tăiată cu brutalitate, scopul legii fiind deturnat.
Un astfel de caz, de amputare a scopului legii, a fost prezentat ieri ca petrecându-se la Primăria Frumuşica. Cazul de la Frumuşica este cu atât mai condamnabil, monstruos şi lipsit de umanitate şi solidaritate socială cu cât primarul este o femeie, iar femeia are rang de preoteasă.
Primăriţa Margareta Vamanu a dispus ca banii acordaţi de guvern pentru cumpărarea de lemne să fie încasaţi pentru stingerea obligaţiilor fiscale ale beneficiarilor. Iată ce reglementează legea şi ce spun cei îndrituiţi s-o aplice în forma ei corectă.
O.U.G. nr. 107 din 13 decembrie 2006 prevede acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri. Astfel s-a creat o echitate faţă de familiile şi persoanele singure cu venituri mici care în majoritate, aproximativ 85%, se află în mediul rural şi care utilizează pentru încălzirea locuinţei tipurile de combustibil menţionate mai sus. Pot primi ajutoare cei care au un venit lunar sub 550 de lei noi pe membru de familie. Valoarea ajutorului variază între 14 si 46 de lei pe lună.
M-am interesat de procedura acordării acestui ajutor. Până în ianuarie 2007, ajutorul, acordat din bani guvernamentali, era distribuit către primării prin Consiliul Judeţean Botoşani. „Începând cu anul 2007, acest ajutor se distribuie către primării prin Direcţia Generală a Finanţelor Publice Botoşani” – ne-a explicat preşedintele Conţac. La întrebarea dacă primăriile au dreptul să acopere din acest ajutor restanţele fiscale ale beneficiarilor, Conţac a afirmat: „Categoric nu. Dacă primarii opresc aceşti bani pentru impozitele restante, nu numai că fac o gravă ilegalitate, dar este
şi un act inuman să laşi nişte amărâţi să îngheţe de frig. Nici o lege nu permite să reţii bani din aceste ajutoare sociale, indiferent de motivul reţinerii.”Cornel Aroşoaie, primarul oraşului Darabani, care are multe familii aflate în situaţia de a beneficia de acest ajutor, s-a arătat a fi mai diplomat: „Încerc să stau de vorbă cu aceşti oameni şi să-i conving să achite şi ceva din restanţele la impozite şi taxe. Dar n-am reţinut la nimeni bani în mod forţat.”
La Direcţia Generală a Finanţelor Publice relaţii am primit de la funcţionarul public Carmen Lazăr. „Noi repartizăm către primării banii primiţi de la guvern. Beneficiarii nominali îi ştiu primăriile. Dacă fac anumite reţineri, probabil ştiu ei de ce.” Radu Ţurcanu, directorul general al D.G.F.P., care a asistat la discuţia noastră, ne-a precizat. „Nu există cadru legal pentru a se efectua astfel de reţineri. Dar cred că este de datoria primarilor să ia măsuri să încaseze impozitele şi taxele, indiferent din ce surse.” Este poziţia unui şef pus să apere interesele fiscale ale statului, soarta contribuabilului fiindu-i indiferentă.
De vreme ce legiuitorul, fie el Parlamentul sau Guvernul, a acordat acest ajutor într-un scop anume, consider că nimeni n-are voie să deturneze acest scop. Mai ales că este unul umanitar, destinat să uşureze viaţa celor bătrâni şi nevoiaşi. Dacă la iarnă, un bătrân beneficiar de acest ajutor n-a primit banii pentru că i-au fost reţinuţi în contul impozitelor, dar moare prin îngheţ, cine va răspunde pentru această crimă? Căci, de se va întâmpla aşa ceva, este o crimă!
Îi mai atrag atenţia primăriţei de Frumuşica, ce-a pus la plată pentru paza obştească pe un veteran de război în vârstă de 92 de ani, că nu cunoaşte legea. Potrivit Legii 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor art. 18 al. 10 că „Sunt scutiţi de la obligaţia de a efectua pază comunală: pensionarii, bolnavii cronici incurabili ori cei cu deficienţe fizice care îi fac inapţi pentru serviciul de pază, persoanele care au împlinit vârsta de 60 de ani, militarii, poliţiştii, preoţii ţi pompierii.”
Să fi făcut legea, din fosta învăţătoare şi preoteasă un monstru uman, insensibil la durerile omeneşti, la necazurile semenilor săi dar extrem de sensibil în a-şi apăra privilegiile puterii? Îmi vine greu să cred aşa ceva. Mai degrabă aş înclina să cred că primăriţa a devenit victimă a mentalităţii acelor funcţionari mucegăiţi din primărie, care au îmbătrânit hărţuind cetăţeanul ajuns la ghişeul său împins de-o nevoie sau alta. Iată de ce susţin de peste 14 ani, de când fac presă, că reforma socială trebuie să înceapă cu schimbarea funcţionarilor din administraţia publică ce provin din vechiul sistem. Ei se consideră stăpânii noştri, ne privesc ca pe nişte slugi netrebnice care nu şi-au achitat impozitele şi taxele. Iar noi stăm smeriţi în faţa lor, acceptând să fim înjosiţi. Eu propun să ne unim forţele şi să luăm atitudine socială ori de câte ori aceşti funcţionari ne agresează prin tupeul şi birocraţia funcţiei. (Ioan Rotundu)
(Ioan Rotundu)
