Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Infracţiuni
Fapt divers
Învăţământ
Sănătate
Sport
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Reportaje
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
21098
De la 07 Ianuarie 2003
122906747

Geniştii botoşăneni – mereu în linia întâi

  • 3 May 2010, 23:00
Aproape că nu este săptămână în care la Botoşani să nu fie descoperit vreun element de muniţie neexplodată. Fie că este vorba de lucrări agricole sau de colectarea lutului, pământul scoate la iveală şi după zeci de ani adevărate capcane explozive, care pot pune oricând în pericol viaţa unui neavizat. Cei mai mulţi dintre cei care descoperă un element exploziv se cred atotştiutori. Mută obiectul sau îl îngropă sau, mai rău, îl plimbă prin comunitate. De departe cazul cel mai şocant a fost cel al unui elev de clasa a XI-a care a venit la şcoală cu ...o grenadă în ghiozdan Băiatul a declarat că a găsit-o undeva în Zona Industrială a oraşului. Altădată, geniştii de la ISJU au fost chemaţi să intervină după ce a fost descoperită o grenadă în curtea unei unităţi şcolare.
Echipa de intervenţie în astfel de situaţii din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de urgenţă din Botoşani este însă mereu în alertă şi pe lângă misiunile de îndepărtare a pericolului, se duce şi o puternică campanie de prevenire.
Echipa de intervenţie în cazul muniţiei neexplodate numără cinci oameni, toţi cu familii închegate, cu copii, cu responsabilităţi în viaţa civilă. Când intră pe poarta Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, aceştia devin oamenii din linia întâi. Căpetenia echipei este ofiţerul Ştefan Uşurelu, genist „fabricat” la Institutul Naţional de Geniu de la Bucureşti, care a dat al vremea respectivă adevărate valori.
Căpitanul Ştefan Uşurelu dă comanda şi stabileşte măsurile ce se impun în misiunile pe care echipa de la ISJU este desemnată să le ducă la bun sfârşit. Fiecare moment este unic în felul său, nici o situaţie nu seamănă cu alta. Cu toate că fiecare din cei cinci membri ai echipei îşi ştie poziţia şi rolul său, orice greşeală poate fi şi ultima.
„Lucrez în domeniu încă din 1991, când am intrat în Institutul Naţional de Geniu. Tatăl meu a fost ofiţer finanţist şi a fost singurul care mi-a interzis să merg la Institutul militar, din motive paternale cred, nu din altceva. Am fost o fire mai încăpăţânată şi am insistat eu să merg. M-am îndreptat spre latura reală, mi-a plăcut mult fizica şi am fost olimpic la această disciplină. Sunt născut la Miercurea Ciuc, am crescut la Bacău, am absolvit Institutul Militar de Geniu de la Râmnicu Vâlcea, după care am lucrat în Ministerul Apărării nouă ani la Botoşani, apoi doi ani la Bucureşti şi apoi patru ani la Iaşi. La institut am optat din start pentru acest domeniu, geniu – pirotehnic, pentru că mi-a plăcut foarte mult. Pe timpul lui Ceauşescu nu erau filme de gen ca acum să mă inspire, a fot o opţiune personală” a povestit căpitanul Ştefan Uşurelu, singurul genist pregătit cu adevărat pe care îl are în acest moment ISJU Botoşani.
Pregătirea unui genist durează circa patru sau cinci ani, perioadă în care se confruntă alături de profesionişti cu situaţii din cele mai inedite. „Un pirotehnist nu-l arunci din prima cu explozivul în mână. Un pirotehnist până să pună mâna pe o bucată de exploziv are practică şi teorie, în timp aşa, vreo patru – cinci ani. De abia, după această perioadă, poţi să spui că este pregătit. Elementele de muniţie se recunosc din prima privire. După 17 ani de muncă în domeniu sigur că se recunosc imediat. Sunt foarte multe tipuri. Rar ne mai surprind acum elemente de muniţie unde am avea ceva dubii”, a recunoscut genistul botoşănean. În domeniu pirotehnic , actele de bravadă nu-şi au rostul.
Cine vrea să ie erou nu are ce căuta în echipa de genişti. Aspectele prezentate de Hollywood, în filmele de gen nu sunt conforme cu realitatea, geniştii sunt mereu în alertă şi comunică în permanenţă. „Fără roboţel, nu avem ce face cu el în ieşirile noastre. Hollywood-ul are altă viziune, cu totul altă viziune. Realitatea stă cu totul altfel. În meseria noastră nu trebuie să impresionăm pe nimeni. De multe ori, cei care stau prin jurul nostru atunci când intervenim, la distanţă evident, nu prea li se pare atât de impresionant, pentru că nu sunt acţiuni ample. La o intervenţie pirotehnică, în spatele pirotehnicianului care intervine stă o echipă, iar fiecare membru are rolul lui. La ISJU, echipa de intervenţie are patru membri, cu căpitanul cinci. Nu intervine doar un singur om, toată echipa este importantă. Ce se vede este acel pirotehnician care intervine, dar în spatele lui stă o echipă. Nu are ce căuta individualismul” este de părere cpt. Ştefan Uşurelu.

Nu atingeţi proiectilele neexplodate!
Căpitanul Ştefan Uşurel a recomandat de zeci de ori populaţiei să nu atingă proiectilele găsite în grădini, pe câmpuri câmpuri sau în diverse locuri publice. Cu toate acestea nu puţine sunt situaţiile în care se descoperă că muniţia a fost îngropată în alt loc decât cel descoperit. Misiunea devine atunci şi mai grea, iar timpul alocat asanării porţiunii mult mai lung. „Întâlnim foarte multe cazuri în care oamenii descoperă proiectile, unele dintre ele sunt chiar hilare, dintr-un anume punct de vedere. Şi această doză de amuzament este umor negru, de fapt. Sunt care pun mâna pe ele, cei care au făcut armata şi se cred deştepţi s-ar putea tocmai aceia să greşească. Sunt care descoperă muniţie, se duc să cheme nu ştiu pe cine. Şi acel cineva lasă că ştiu eu ce e cu asta. Sau mai rău le mută locul, cu gândul că le duc la adăpost, dar mai rău fac, pentru că de multe ori modul în care a fost descoperit un proiectil ne spune multe lucruri, printre care şi acela dacă mai sunt şi alte muniţii” a mai spus genistul botoşănean.

Cu grenadele în cutie
În dorinţa de a face bani, botoşăneanul s-a dovedit a fi de fiecare dată foarte inventiv, iar acest aspect nu face rabat de la subiectul în discuţie. Foarte mulţi găsesc proiectile şi ca să le poată livra la societăţile care colectează fier vechi, de genul Remat, confecţionează cutii din fier, aşează cu grijă obiectele de altfel explozive, pe care le duc liniştiţi pentru a primi sumele cuvenite. Vigilenţa celor de la Remat descoperă însă, de fiecare dată înşelăciunea, drept dovadă că până acum au fost evitate tragediile.
„Cu societăţile de fier vechi de aici din Botoşani avem tot felul de instructaje, mai ales cu şefii punctelor de lucru care îşi desfăşoară activitatea în judeţ. Pe rampele de sortare în depozitele de fier vechi, aceşti responsabil chiar şi atunci când întâlnesc suspiciuni ne cheamă pe noi. La câte convocări am făcut cu ei sunt de acum avizaţi. Dacă nu ar face lucrul acesta s-ar putea întâmpla lucruri grave. Sunt care găsesc tot felul de elemente de muniţie de infanterie le bagă în anumite cutii şi le dau la Remat. Dar în momentul în care se duc pe rampele de sortare se desfac toate cutiile care sunt. Pericolul este foarte mare şi la rampele de descărcare pentru cei care manipulează fier vechi, dar pericolul mare este că dacă nu se verifică foarte bine ajung în furnale de topire şi atunci…dar nu s-a întâmplat, asta înseamnă că s-a făcut bine munca de prevenţie” apreciată Ştefan Uşurelu. .

Geniştii adevăraţi pe cale de dispariţie
La fel ca şi pompierii, geniştii sunt oameni. Nu sunt eroi, nu sunt supraoameni. Dar sunt puţini, iar genişti adevăraţi, pregătiţi minuţios statul nostru nu mai „fabrică”. Ştafeta este predată subofiţerilor care lucrează ani de zile domeniu, pregătiţi mai mult de practică, de situaţiile întâlnite în teren şi nu de teorie multă, ca odinioară. „Suntem puţini la număr, asta este o problemă care începe să fie acutizată. Mai sunt puţini în ţară, cu state vechi. Cei cu experienţă, şi dinaintea mea şi din promoţie cu mine sunt puţini la număr. Au rămas foarte puţini în această tagmă” ne spune căpitanul Uşurelu. Şi este nevoie de ei.
Pentru că, după cum apreciază ofiţerul, multă vreme vor mai fi descoperite elemente de muniţie. „Au fost îngropate după ce s-a terminat războiul. Pentru că nu erau servicii specializate să strângă elementele de muniţie şi populaţia le-a îngropat în foste tranşee , buncăre. Populaţia trebuie să fie conştientă că dacă găseşte vreun element de muniţie să sune la 112. pentru geniştii au nevoie de orice indiciu. O intervenţie pirotehnică nu are limită de timp,. Cea mai mare grijă a noastră este să ajungem cât mai repede acolo. Dar o dată ajunşi, nu există limită de timp” a spus căpitanul.

Contează şi din ce parte te plasezi spre proiectil, sunt mici amănunte care îţi intră în reflex, dar nu trebuie să devină automatism, pentru că tocmai asta te poate împinge la greşeală. Trebuie gândit fiecare moment. Până să ajungi să îndepărtezi pericolul se iau tot felul de măsuri, în primul rând a populaţiei din zonă şi a echipei care te însoţeşte. Şi protecţia personală, de ce nu…. Aceştia sunt geniştii.
Cei care au grijă chiar şi după zeci de ani ca efectele războiului să nu mai rănească pe nimeni. Chiar dacă nu recunosc, fiecare secundă sunt în pericol. Şi ceea ce îi ţine pe fată, este tocmai frica. „Este o vorbă românească, frica păzeşte bostănăria. A nu se înţelege că tremuri de frică, dar este ceva care te ţine în alertă”, a precizat căpitanul Ştefan ISJU. (Lavinia Preda)


Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Alcoolul a tras de volan
Comuna unde hoţii de găini au devenit amintire
A dansat pe morminte
Berceanu vrea taxe auto mai mari, să "geamă toţi ăştia cu Q7"
Bucureştenii vor eutanasierea câinilor agresivi şi bolnavi
Cinci minute petrecute în parc pot face minuni pentru psihic
Moţiunea PSD pe tema pensiilor militare a fost respinsă de Senat
Politia cercetează birourile fiului lui Voronin
unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Moldova
Un nărav al puterii, dar toate astea se plătesc
Horoscop
Bancul zilei: Numai Ion putea da o astfel de replică
S-au stabilit criteriile de acreditare a spitalelor
Vor îndura un calvar şi mai mare
O evaluare hotărâtoare pentru viitorul lor
Pe urmele hoţilor de betoane ale CF Dângeni – Vlăsâneşti
Grenadă descoperită în grădina unui botoşănean din Mihăileni
Două incendii în aceeaşi comună izbucnite în mai puţin de o oră
Fotbal mic, cu năbădăi, plin de scuze şi acuze şi-arbitraje de doi lei
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog