Imaginea crucificării lui Iisus, simbolul cel mai puternic al creştinismului, este posibil să fie eronată, neexistând nici o probă că ar fi fost crucificat astfel, arată un studiu publicat de prestigioasa revistă ştiinţifică britanică Journal of the Royal Academy, în numărul său din luna aprilie, relatează AFP. Imaginea care a traversat secolele - cea a unui bărbat ţintuit pe cruce prin cuie bătute în mâini şi picioare, cu braţele întinse şi capul în sus - nu a fost niciodată atestată ştiinţific. În schimb, există dovezi care arată că oamenii erau crucificaţi în diferite poziţii, fiind fixaţi pe cruce prin felurite mijloace. Pentru a-şi susţine demonstraţia, cercetătorii Piers Mitchell şi Matthew Maslen - de la Facultatea de medicină a Imperial College din Londra - au triat toate studiile şi documentele disponibile referitoare la cauzele medicale ale morţii lui Iisus. Tehnicile de crucificare erau extrem de variate, toate provocând în final moartea, arată autorii studiului. Victimele nu erau poziţionate neapărat cu capul în sus şi nici fixate întotdeauna cu cuie în picioare din faţă spre spate, susţin Mitchell şi Maslen. Crucile erau orientate în toate direcţiile posibile, uneori cu pedepsiţii cu capul în jos, ataşaţi cu corzi şi nu cu cuie, ba chiar ţintuiţi de părţile genitale. Dacă pedepsitul era crucificat cu capul sus, un suport din lemn putea fi adăugat pentru a susţine greutatea victimei şi a-i prelungi astfel supliciul, precizează autorii. Pe plan arheologic, o singură probă despre metodele romane de crucificare a fost găsită în Israel: un schelet cu un cui de 11,5 cm într-un picior, aparţinând - potrivit unei inscripţii găsite într-un osuar apropiat - unui evreu numit Yehonanan ben Hagkol. În schimb, nici o urmă de cui nu a fost găsită la nivelul palmelor sau antebraţelor.