Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Editorial
Sport
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Reportaje
Comentarii
Important
Anchete
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8286 lei
1 USD = 4.4674 lei


Număr accesări
Astăzi:
12479
De la 07 Ianuarie 2003
78342716

Impozitarea bacșișului - posibile implicații si exemplele altor state

  • 18 August 2018, 23:00
Reintroducerea unei reglementări a bacșișului a revenit pe agenda discuțiilor, în ultimele luni, fiind susținută de o parte a industriei HoReCa (hoteluri, restaurante și cafenele), pe considerentul că va aduce beneficii atât pentru industrie în ansamblu, cât și pentru bugetul de stat. Evident că o eventuală propunere ar trebui să îmbrace o formă diferită de cea aplicată în urmă cu trei ani și abrogată la scurt timp de la intrarea în vigoare, din cauza neajunsurilor constatate în practică. În acest context, o privire asupra măsurilor adoptate de alte state poate aduce un plus de claritate în cadrul dezbaterilor pe marginea acestui subiect.
În Uniunea Europeană, abordarea nu este una unitară. Unele țări, cum ar fi Spania, Bulgaria, Ungaria, nu au nicio reglementare în legislație. Altele, însă, au prevederi în acest scop.
În Franța, de exemplu, bacșișul este inclus pe bonul fiscal, iar sumele astfel încasate de către companii sunt, ulterior, distribuite către angajați, conform legii. În alte state, de exemplu, în Germania, Italia sau Cehia, societățile includ fie în prețul produselor, fie pe un rând separat de pe bon o “taxă pentru servicii”, cuprinsă între 10%-15% din valoarea notei de plată. Sumele devin venit la nivelul companiei și, ulterior, sunt de asemenea distribuite către angajați și astfel impozitate ca atare.
Ce implicații ar avea introducerea bacșișului pe bon?
O astfel de reglementare ar avea implicații atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.
Din perspectiva angajatului, introducerea bacșișului pe bon ar conduce la reflectarea sumelor primite de acesta și, implicit, la o majorare a veniturilor declarate. Pe de o parte, situația prezintă un avantaj pentru că le oferă angajaților o certitudine financiară (de exemplu pentru a putea contracta un credit), dar pe de altă parte are dezavantajul că sumele nete primite de angajați se vor reduce ca urmare a scăderii din sumă a impozitului pe venit și a contribuțiilor datorate pentru aceste venituri (dacă nu se introduc anumite scutiri în acest sens).
Din perspectiva angajatorilor, implicațiile sunt diferite în funcție de tipul de impozit pe care aceștia îl datorează. Astfel:
Dacă sunt plătitori de impozit pe profit, atâta timp cât întreaga suma încasată este repartizată către angajați, nu vor fi generate implicații fiscale suplimentare (venitul din încasarea bacșișului va fi anulat de cheltuiala cu plata acestor sume către angajați).
Dacă angajatorul calculează și plătește impozit pe veniturile
microîntreprinderilor, venitul generat de încasarea bacșișului va fi inclus în baza de impozitare, fiind astfel impozitat ca atare (rezultând astfel o impozitare atât la nivelul angajatului cât și la nivelul angajatorului). Această situație ar putea fi evitată prin introducerea în legislația fiscală a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri.
Pentru angajatorii din domeniul HoReCa care calculează și plătesc impozitul specific pentru această industrie, menționarea bacșișului pe bon ar putea genera obligații fiscale suplimentare. Mai precis, venitul generat de încasarea bacșișului va trebui reflectat separat în contabilitate si va reprezenta un venit din alte activități (altele față de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit.
Totuși, nu este clar modul în care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacșișului către angajați, respectiv dacă acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activități (anulându-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activității de bază (HoReCa). Și în acest caz ar fi necesară modificarea legislației.
Reglementarea bacșișului impune, luând în considerare aspectele menționate, o discuție amplă și detaliată cu toți factorii implicați, în cazul în care dorința legiuitorului va fi în această direcție
Experiența anului 2015 - când reglementarea a fost implementată rapid, însoțită și de unele obligații excesive (de tipul registrului de bani personali, de exemplu) - este una dintre principalele cauze ale reticenței față de promovarea unui astfel de proiect. Totuși, anumite argumente ale unora dintre reprezentanții industriei HoReCa sunt de luat în calcul. De exemplu, plata cu cardul și solicitarea facturilor pentru decontarea cheltuielilor de către clienți sunt cel puțin două situații în care plata bacșișului devine aproape imposibilă, demotivând angajații. Pe măsură ce plățile cu card vor fi tot mai răspândite, industria riscă să resimtă o scădere mai mare a sumelor din bacșiș.
Revenind la momentul din 2015, când bacșișul a fost temporar reglementat, putem aprecia că motivele prezentate atunci de autorități pentru această inițiativă erau corecte: fiscalizarea unor venituri din economia gri, o transparență mai mare a veniturilor încasate de angajați, posibilitatea de a plăti bacșișul cu cardul. Printre principalele prevederi apărute la momentul respectiv se numărau: libera alegere a fiecărei companii de a repartiza sumele provenite din bacșiș, emiterea unui bon fiscal distinct față de cel ce reprezenta contravaloarea produselor sau serviciilor primite de client sau obligația ca fiecare angajat să completeze, în momentul începerii activității, registrul de bani personali. În special această ultimă prevedere s-a dovedit în practică dificil de implementat din motive care țineau de particularitatea fiecărei afaceri, mai multe societăți fiind atunci sancționate la controale disproporționat față de neregulile constatate.
Un articol semnat de Camelia Malahov, Director Deloitte România și Robert Ionescu, Senior Consultant Deloitte România

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Cine sunt cei doi protestatari reținuți pentru ultraj și tulburarea ordinii publice
Lumea lu Rotundu Centenarul Unirii - Martirii Ardealului
Horoscopul săptămânii 13 - 19 august 2018
Parchetul Militar face un apel la protestatarii răniţi în urma intervenţiei jandarmilor să ofere informaţii;
19 plângeri au fost depuse până în prezent
Bancul săptămânii: Pur ardelenesc
Catrenul săptămânii
Ioan Mamaische
Adevărul despre 10 august
Prima fotografie clară cu bărbatul în alb care ar fi coordonat intervenția brutală a jandarmilor în Piața Victoriei.
Jandarmeria refuză să confirme dacă e vorba de șeful Brigăzii Speciale, invocând GDPR
Parchetul Militar şi spaima trioului Dragnea - Dăncilă - Carmen Dan
Ioan Rotundu
Replici de dispreţ ale social-democraţilor la adresa protestatarilor
Ioan Rotundu
Momentul în care jandarmerița bătută este scoasă din mulțime de colegi și merge singură.
”Fraților, unde dracu’ m-ați dus!”
Şeful Jandarmeriei îi felicită pe jandarmii bătăuşi
„Colegii mei și-au făcut datoria. Oamenii în uniformă își merită respectul nostru”
Parchetul General preia ancheta în cazul violențelor din Piața Victoriei
Plângere pentru șeful Filarmonicii Oltenia după ce a spus de mamele de la protest că merită „glonț în cap”
EFJ şi IFJ au alertat Consiliul Europei cu privire la agresiunile jandarmilor asupra jurnaliştilor din România
Val de achiziții făcute de Jandarmerie înainte de protestul din 10 august
Pulverizatoare de mare capacitate, mii de spray-uri iritant lacrimogene și cătușe textile de unică folosință / Jandarmeria: Nu ne-am pregătit în mod special pentru acest miting. Echipamente de reprimare a revoltelor: 1.100 de spray-uri iritant lacrimogene
Parchetul Militar: 192 de plângeri, până acum, contra jandarmilor care au intervenit vineri seară
Parchetul Militar: 192 de plângeri, până acum, contra jandarmilor care au intervenit vineri seară
Înainte, vitejie şi loialitate lui Dragnea, după, laşitate
Ioan Rotundu
Cum am ajuns din muritor „Nemuritor”
Proasta din târg umilită de premierul Dăncilă
Ioan Rotundu
"Contribuabilii persoane juridice sunt invitaţi la sediile ANAF pentru a fi informaţi cu privire la schemele de ajutor de stat
Vlăsâneşti: Cum a compromis „Papalete” sărbătoarea Centenarului Unirii
Ioan Rotundu
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă