Deputaţii au decis, în şedinţa de plen de marţi, respingerea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.202/2005 pentru aprobarea strategiei de privatizare a Companiei Naţionale Loteria Română - S.A. şi a Companiei Naţionale Imprimeria Naţională - S.A., precum şi pentru modificarea actelor normative ce reglementează regimul acestora. Proiectul avea raport de respingere din partea Comisiei pentru politică economică.
Pentru respingerea proiectului s-au pronunţat 188 de deputaţi, împotrivă 70, înregistrându-se şi 13 abţineri.
„În cadrul eficientei şi puternicei lupte împotriva corupţiei şi a cercurilor de interese, astăzi parlamentul a repurtat o victorie împotriva foştilor proprietari de imobile jefuiţi de statul comunist, care urmau a fi despăgubiţi”, a afirmat, pe un ton ironic, preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, imediat după anunţarea rezultatului votului. El a adăugat că singurii beneficiari ai acestei ordonanţe, cei ce urmau să primească contravaloarea pachetelor de 20% din acţiunile de la cele două companii, erau foştii proprietari deposedaţi. „În aceste condiţii nu vor mai primi aceste despăgubiri, companiile rămânând la stat, care va fi mai bogat şi mai fericit”, a spus Bogdan Olteanu.
Rezultatul votului a fost salutat de PSD şi PRM şi primit negativ de UDMR. Deputatul democrat Daniel Buda a afirmat că Fondul Proprietatea trebuie să devină funcţional şi de aici să fie despăgubiţi foştii proprietari, votul PD, exprimat pentru respingerea ordonanţei, nefiind împotriva foştilor proprietari. Iniţial, în cadrul dezbaterilor generale, deputatul liberal Cornel Popa a solicitat retrimiterea la Comisia pentru politică economică a proiectului, pentru ca Ministerul Justiţiei şi cel al Finanţelor Publice să transmită un punct de vedere comun cu privire la această iniţiativă legislativă.
Deputatul UDMR Peter Lakatos a afirmat că în dezbaterile din comisie nu a existat o concordanţă a punctelor de vedere ale celor două ministere, în timp ce preşedintele comisiei de specialitate, Mihai Tudose (PSD), a spus că în timpul discuţiilor s-a pus şi problema tratării în mod diferit a celor două companii de stat. ”Poate guvernul se va gândi să dea două ordonanţe diferite, pentru fiecare companie în parte”, a spus Mihai Tudose. O intervenţie virulentă a avut-o deputatul social-democrat Victor Ponta. „Colegii din comisia pentru politică economică au votat de fiecare dată împotriva acestei iniţiative legislative, făcută evident pe baza unor interese personale. O privatizare din care trebuiau să câştige acele grupuri de interese de care tot vorbeşte toată lumea şi nu le scoate nimeni la suprafaţă”, a afirmat Ponta. El consideră ordonanţa ca fiind „o şmecherie' încercată de guvern, dar care 'nu a ţinut în parlament'. 'Este o schemă de fraudare a statului”, a afirmat Victor Ponta. Împotriva retrimiterii la comisie s-a pronunţat PRM, această propunere având, în final, câştig de cauză, prin votul majorităţii deputaţilor. Varianta iniţială propusă de guvern viza ca pachete de câte 32% de acţiuni ale celor două companii să poată fi deţinute de alţi acţionari în afara statului, restul de câte 68% urmând să fie deţinute în totalitate şi exclusivitate de către statul român. Senatul a respins vânzarea pachetelor de câte 7% către salariaţii celor două companii, adoptând varianta potrivit căreia doar câte 25% din acţiuni pot fi deţinute de alţi acţionari în afara statului (20% pentru alimentarea Fondului Proprietatea şi 5% pentru listarea la bursă). După ce Senatul a adoptat această variantă, Ministerul Justiţiei a transmis Comisiei economice a Camerei Deputaţilor, la începutul lui aprilie, o adresă în care informa că apreciază ca oportună soluţia ca doar cota de 20% să facă obiectul deţinerii de către alţi acţionari în afară de statul român (respectiv cota aferentă alimentării Fondului Proprietatea). Discutarea propunerii guvernului pentru privatizarea Loteriei şi a Imprimeriei a fost amânată în repetate rânduri de către Comisia economică, fie din cauza absenţei reprezentanţilor celor două ministere, fie din cauza divergenţelor dintre Ministerul Finanţelor şi cel al Justiţiei asupra privatizării celor două companii.