Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Infracţiuni
Fapt divers
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Comentarii
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8286 lei
1 USD = 4.4674 lei


Număr accesări
Astăzi:
29116
De la 07 Ianuarie 2003
81650603
În atenția președintelui Iohannis:

Proiectul de lege privind creșterea salariilor bugetarilor este neconstituțional

  • 24 November 2015, 23:00
Articolul intră la categoria ”Reacție rapidă” pentru că înțeleg că președintele statului discută despre proiect, în vederea promulgării lui. Între rolurile instituției al cărei titular e dl Iohannis se numără și asigurarea unei bune funcționări a autorităților publice.
Or, nu cred că poate cineva argumenta că intrarea în vigoare a unei legi care încalcă constituția este altceva decât un caz de proastă funcționare a autorităților publice implicate. Iar în această privință președintele are și atribuții efective, poate sesiza direct Curtea Constituțională asupra unui proiect votat de parlament. Aș argumenta că e o datorie să facă asta ori de câte ori există temeiuri rezonabile să considere că un proiect are probleme de constituționalitate. Iar în acest caz opinia mea e că vorbim de o sesizare foarte bine întemeiată.
Pe scurt, vorbim despre proiectul de lege care prevede o creștere cu 10% a salariilor în întreg sistemul bugetar începând cu luna decembrie. N-o să discut aici oportunitatea politică a acestuia, implicațiile lui economice sau faptul că exemplifică un mod anapoda de funcționare a sistemului politic parlamentar de la noi – sunt toate subiecte foarte valide de dezbatere, dar pentru alte articole. Aici mă refer doar la un singur aspect, cel ce ține de formă, de proceduri, de modul în care prevederea cu pricina a ajuns să fie în prag de intrare în vigoare ca lege.
Traseul legal a început cu o Ordonanță de Urgență, OUG 35/2015. Conform constituției OUG-urile intră imediat în vigoare dar trebuie ulterior adoptate de parlament. Guvernul e obligat să le depună acolo, adică să inițieze un proiect de lege privind aprobarea lor, dezbătut în procedură de urgență.
Legea fundamentală mai prevede un parlament bicameral, împărțit între o cameră de ”reflecție”, la care ajunge inițial proiectul, și o cameră de ”decizie”, la care ajunge rezultatul acestei dezbateri. Separația între cele două se face în funcție de domeniul de legiferare. În acest caz, Ordonanța de Urgență sus-pomenită e înregistrată la Senat pe 2 septembrie, parcurge acolo toate etapele procedurale și este adoptată pe 26 octombrie.
La Camera deputaților, cea decizională, caracterul urgent devine ceva mai pronunțat, proiectul e înregistrat pe 28 octombrie iar votul final se dă două săptămâni mai târziu, pe 11 noiembrie. Încă o săptămână proiectul așteaptă o sesizare de neconstituționalitate pe cale parlamentară, nu are probleme (e votat aproape unanim, în ambele camere), pe 19 e trimis la promulgare. Legea fundamentală dă președintelui 20 de zile în care are de ales: să promulge legea, să o retrimită motivat în dezbaterea parlamentului sau să sesizeze Curtea dacă are motive să creadă că proiectul încalcă constituția.
Și are un motiv, mare, lat și evident. Proiectul inițiat de guvern (OUG 35/2015), trimis spre dezbatere Senatului și adoptat acolo este substanțial diferit față de ce a adoptat Camera. Argumentele inițiatorului se referă la ”mari nemulțumiri” ale angajaților din sistemul public de sănătate, generate de egalizarea salariilor bugetarilor indiferent de studii și activitatea prestată. Inițiatorii mai vorbeau de urgența dată de migrarea medicilor și a rezidenților în străinătate, și propuneau, în regim de urgență, o creștere cu 25% a salariilor din domeniul sistemului de sănătate publică, plus anumite facilități pentru rezidenți.
Asta e OUG 35/2015, asta a intrat în dezbaterea Senatului și asta a fost promulgat acolo. Creșterea cu 10% a salariilor tuturor categoriilor de bugetari nu a fost inițiată de guvern, și nu a fost dezbătută, amendată, aprobată sau respinsă de senatori. Această prevedere a fost introdusă la Cameră, dezbătută și adoptată acolo, doar acolo. Or, Constituția noastră nu permite așa ceva. E ceva ce se numește principiul bicameralismului. Da, alcătuirea parlamentului nostru este …originală, ca multe altele în sistemul nostru instituțional. Da, avem practic o instituție compusă din alte trei, în competiție pe același domeniu, cel de legiferare.
Dar astea sunt aspecte de oportunitate, politice, le putem pune în discuție când vorbim de revizuirea legii fundamentale. Până una alta, așa straniu cum e instituit, sistemul nostru parlamentar are două camere și orice prevedere legală ordinară trebuie să fie dezbătută în ambele, chiar dacă doar una din ele decide. N-o spun eu, nota bene, o spune Curtea Constituțională – jurisprudența e îndeajuns de bogată și de solidă în acest sens:
”Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflecta insa nu numai in dualismul institutional in cadrul Parlamentului, ci si in cel functional, deoarece art. 75 din Legea fundamentala stabileste competente de legiferare potrivit carora fiecare dintre cele doua Camere are, in cazurile expres definite, fie calitatea de prima Camera sesizata, fie de Camera decizionala.
Totodata, tinand seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului roman si de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a tarii, Constitutia nu permite adoptarea unei legi de catre o singura Camera, fara ca proiectul de lege sa fi fost dezbatut si de cealalta Camera. Art. 75 din Legea fundamentala a introdus, dupa revizuirea si republicarea acesteia in octombrie 2003, solutia obligativitatii sesizarii, in anumite materii, ca prima Camera, de reflectie, a Senatului sau, dupa caz, a Camerei Deputatilor si, pe cale de consecinta, reglementarea rolului de Camera decizionala, pentru anumite materii, a Senatului si, pentru alte materii, a Camerei Deputatilor, tocmai pentru a nu exclude o Camera sau alta din mecanismul legiferarii. (…)
Asa cum s-a aratat deja, diferentele de continut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca prima Camera sesizata, si a legii adoptate de Camera Deputatilor, in calitate de Camera decizionala, sunt de natura sa incalce principiul bicameralismului, in sensul ca forma finala a legii, in redactarea adoptata de Camera decizionala, se indeparteaza in mod substantial de forma adoptata de Camera de reflectie, ceea ce echivaleaza practic cu excluderea acesteia din urma de la procesul de legiferare. Or, legea trebuie sa fie rezultanta manifestarii de vointa concordante a ambelor Camere ale Parlamentului. ”
(Curtea Constituțională, decizia nr.1575/2011)
Acestea fiind spuse, ca unică autoritate legiuitoare a țării, cum îl numește Constituția într-unul din articolele frecvent încălcate, Parlamentul nu poate fi împiedicat să adopte ce prevedere dorește cât timp atât fondul ei cât și forma de adoptare sunt în limitele legii fundamentale.
Nu știu să existe vreo decizie a Curții Constituționale care să spună că o creștere de 10% a salariilor bugetarilor printr-o lege ordinară ar încălca Constituția, fondul n-ar pune până una alta probleme. Iar pe procedură, acel domn care a venit cu ideea nu are decât să redepună inițiativa, așa cum trebuie, la prima cameră ce trebuie sesizată, adică la Senat. Se reia acolo procedura parlamentară și nu e nicio problemă, nu cu constituția cel puțin.
Agentia de stiri HotNews

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Dan Sova a fost audiat in Comisia Juridica din Senat
Fost oficial in Ministerul Sanatatii, condamnat la cinci ani si patru luni
Judecatorii au dispus confiscarea unor sume de bani si a unei creme
Incendiu generat de un coş de fum necurăţat, la Drăguşeni
Circa o mie de obiecte, posibil din patrimoniul cultural national, gasite dupa perchezitii in Valcea
Un pas catre revenirea la alegerea primarilor in doua tururi:
Raport favorabil in Senat pentru proiectul de lege al liberalilor
Cum arata relatiile dintre Rusia si Turcia: comert cu energie, proiecte comune gigantice
Turcia a doborit un avion de vinatoare rusesc
Cum va juca Putin, ce mutari va face Erdogan, ce impact are criza asupra regiunii
Horoscopul zilei de 25.11.2015
Bancul zilei: Calea îmbogăţirii cu ajutorul lui Dumnezeu
Reţeta zilei: Micul dejun arab-6."Maqdus": vinete umplute in ulei de masline
Ca în desene anima7te, căţeluşul Andrei latră la Flutur
Ioan Rotundu
Botoşani: Portariuc vrea pace războindu-se
Ioan Rotundu
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă