În clipa în care, în pofida înţelegerii anterioare, mi s-a cerut să subordonez politicului (se apropia campania electorală) rolul informativ al publicaţiei, am pus capăt existenţei ziarului tipărit sub auspiciile Primăriei şi am început să mă interesez ce alte posibilităţi ar exista pe plan local pentru continuarea muncii jurnalistice începute.
A urmat, în decembrie 2006, întâlnirea cu (pe atunci) consilierul Constantin Pitorac, singurul opozant real al vechii administraţii, omul cu care mi se interzisese să iau legătura pentru a discuta sau pentru a face un interviu. După o scurtă perioadă de gândire care a urmat propunerii mele de a continua împreună editarea, într-o formă nouă şi cu adevărat profesională, a vechii publicaţii locale, am primit de la fostul consilier (şi actualul primar de Flămânzi) o oferă care nu se putea refuza: realizarea la postul local de cablu, pe care îl administra atunci, a Buletinul Informativ "Realitatea", un mic jurnal de ştiri, zilnic, cu subiecte inspirate din realităţile locale. Adică din cele şapte localităţi în care se regăseşte reţeaua de cablu cu cei peste 3.000 de abonaţi si săi.
Considerând propunerea o veritabilă provocare, am pornit în ianuarie 2007 pe calea jurnalismului „pe sticlă” şi nu după mult timp, datorită calităţii materialelor publicate şi a subiectelor fierbinţi dezbătute, Buletinul Informativ "Realitatea" a devenit un adevărat fenomen, urmărit, cu interes (sau cu pizmă) de la Frumuşica la Băluşeni, de la Flămânzi şi Deleni la Copălău, Coşula şi Prăjeni. Numeroasele anchete jurnalistice la zi, dezvăluirile despre afacerile locale dubioase derulate în spatele uşilor închise politic, informaţiile utile din învăţământ, sănătate şi cultură au făcut ca noul program să devină un mic fenomen local, urmărit şi comentat – pozitiv sau negativ – de tot mai mulţi cetăţeni.
Cu peste 2.000 de articole publicate în cei doi ani şi jumătate de existenţă a programului, Buletinul Informativ "Realitatea" a devenit o prezenţă cotidiană în casele flămânzenilor. Ba chiar şi a localnicilor plecaţi, hăt-departe, peste hotare, mai ales după 1 iulie 2007, când materialele realizate aici au început să fie preluate, în baza unei vechi colaborări jurnalistice, de publicaţia on-line Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi. Au apărut comentariile, calendarul, „Agenda săptămânii”, informaţiile din sport, profilul programului s-a extins şi diversificat.
Curând, între informaţiile zilnice din politică, sănătate, cultură, învăţământ, au început să-şi facă apariţia reportajele. Abordând subiecte interesante, necunoscute marelui public, unele au fost transformate în mici seriale, primite cu interes de cititori. Discuţiile purtate cu protagoniştii acestora sau cu specialiştii menţionaţi să se pronunţe vizavi de temele subiectelor abordate, au transformat aceste reportaje / seriale în mici „teze”, interesante şi tot mai bine documentate, care au fost completate, periodic, cu informaţii noi.
Astfel s-au născut „foiletoanele” despre istoria nescrisă a oraşului Flămânzi (cu toate cancan-urile trecute şi prezente şi cu o fascinantă variantă a manipulării Răscoalei Ţărăneşti) sau despre aventura dramatică a localnicului Trifan Iftodi (închis în puşcăria de la Gherla pentru că a cântat la o nuntă „Tricolorul” şi „Deşteaptă-te române”). Mai târziu, au apărut materialele despre ascensiunea, strălucirea profesională şi prăbuşirea cărturarului Dumitru Iov (unul din stâlpii rezistenţei anticomuniste, aruncat de asemenea după gratii, unde şi-a găsit şi sfârşitul) sau despre fascinanta istorie a submarinului „Delfinul” (de a cărui existenţă activă se leagă numele actualului primar Constantin Pitorac, primul radiolocator al navei).
Completate în timp, cu alte şi alte informaţii, aceste materiale au căpătat o structură mult mai complexă şi au fost depozitate într-un folder separat în speranţa – visul fiecărui jurnalist, nu? – adunării lor ulterioare într-un volum. Oportunitatea s-a ivit, încă o dată, datorită iniţiativei primarului Constantin Pitorac de a organiza, în premieră, „Zilele oraşului Flămânzi”, manifestare care, în prima sa zi, cuplează mai multe expuneri, realizate de specialişti locali, grupate sub genericul „Flămânzi – scânteie de viaţă şi simţire românească”. Şi cum, în ambele „tabere”, s-a considerat oportună ideea finalizării simpozionului cu o lansare locală de carte, am primit undă verde, nu doar pentru a publica volumul „Flămânzi - personaje, drame, întâmplări”, ci şi pentru a realiza, începând din acest moment, câte un volum similar anual, care să completeze colecţia, inaugurată cu această ocazie, intitulată „Arhivele urbei”.
Cartea, care va fi lansată pe 14 august, cuprinde cele patru subiecte mari, deja amintite, legate de istoria locurilor, adunate şi compilate, în proporţie de 70% din materialele apărute în Buletinul Informativ "Realitatea" şi Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi în perioada 2007-2008. Ele au fost completate în primele zile ale lunii iulie 2009 cu informaţii noi şi cu documente de ultimă oră (despre incendierea Muzeului „Răscoala Ţăranilor din 1907, despre odiseea manuscriselor scrise de Dumitru Iov şi confiscate de securitate şi despre tragica întâlnire din închisoarea Gherla dintre Trifan Iftodi şi Dumitru Iov) închizând, într-un fel, cercul documentării începute în urmă cu mai bine de doi ani.
Bineînţeles că s-ar putea discuta mult şi bine despre subiectele „documentarelor” tratate sau despre oportunitatea alegerii acestor întâmplări din noianul de evenimente care au marcat în timp istoria localităţii. Personal, consider că cele patru capitole incluse, sintetizează, prin cumul, cum nu se poate mai bine, existenţa Flămânzilor din ultima 100 de ani, cu marile şi micile sale probleme, cu întâmplările vesele sau triste care au făcut şi vor face subiectul ştirilor sau a bârfelor de seară cârcotite la un pahar cu bere.
Deja se conturează un nou volum, care va cuprinde alte subiecte locale interesante, precum cele legate de impresionanta implozie care a făcut praf toată sticlăria oraşului sau despre dramatica explozie asociată primului atentat terorist cu victime din România. Tot aici va intra, probabil, reconstituirea, împreună cu veteranii culturii locale, a istoriei Ansamblului de dansuri populare”Trei Generaţii”, precum şi refacerea traiectoriei biografice a altor personalităţi locale, precum cea a compozitorului Neculai Severeanu sau a regretatului comandor aviator Dumitru Berbunschi. Nu vor fi lipsite de interes, sperăm, nici paginile legate de marile scandaluri politice locale. La bună citire!
(Gabi Gomboş)