Judecatorii au aratat ca, in 2 martie, Bombonica Dragnea a depus o cerere de sesizare a Curtii Constitutionale privind definitia abuzului in serviciu pe doua aspecte. Unul dintre aspecte a vizat neclaritatea sintagmei "indeplineste in mod defectuos" daca nu exista stabilit un prag minim valoric pentru ca o infractiune sa fie definita ca abuz in serviciu. Fata de acest aspect, judecatorii au decis sa se pronunte prin incheierea de sedinta daca sesizeaza sau nu Curtea Constitutionala.
Procurorul DNA prezent la sedinta de judecata s-a opus acestei cereri si a aratat ca judecatorii Curtii Constitutionale s-au mai pronuntat in trecut pe spete similar care aveau acelasi obiect.
"Cerem respingerea sesizarii Curtii Constitutionale ca inadmisibila. Curtea Constitutionala a analizat deja constitutionalitatea reglementarilor pe abuz in serviciu. Noi am explicat legislatia primara incalcata de inculpati, in rechizitoriu. Curtea Constitutionala nu poate modifica continutul unei legi prin impunerea unui cuantum al pagubelor pentru ca o fapta sa fie considerata abuz in serviciu. Relevant este ca Inalta Curte s-a pronuntat pe 20 martie, exact pe aceste aspect", a aratat procurorul.
In replica, avocatii inculpatilor au aratat ca este nevoie de sesizarea Curtii Constitutionale "pentru stabilitate in societate", precizand ca CCR va spune daca procesul mai poate continua. Acestia au sustinut ca cererea este admisibila si se impune trimiterea acesteia la Curtea Constitutionala.
Instanta a continuat cu interogarea inculpatilor in ceea ce priveste recunoasterea vinovatiei. Daca Valentina Mirela Marica a declarat ca nu alege procedura simplificata deoarece se considera nevinovata, Ionel Marineci, Adriana Botorogean si Nicusor Gheorghe au aratat ca recunosc faptele asa cum sunt descrise in rechizitoriu si au cerut sa fie judecati pe baza probelor de la urmarire penala, probe pe care nu le contesta.
In acel moment, presedintele de sedinta, judecatorul Stefan Pistol, le-a pus in vedere celor prezenti si care au cerut sa fie judecati in procedura simplificata ca ceilalti coinculpati din dosar au cerut audierea lor si vor mai fi citati la instanta pentru a raspunde intrebarilor avocatilor.
Judecatorii au chemat-o in fata pe Adriana Botorogeanu, careia i s-au citit acuzatiile din rechizitoriu. "Ati semnat niste rapoarte de evaluare profesionala si ati comis infractiunea de complicitate la abuz in serviciu si complicitate la fals intelectual", i-a spus un judecator din complet, dupa ce Botorogranu a recunoscut faptele.
In acel moment, judecatorul l-a intreabat pe procurorul de sedinta care ar fi legislatia primara incalcata de Botorogeanu. La raspunsul acestuia ca are pregatite argumentele pentru fiecare inculpat privind incararea juridica, judecatorul a decis, din oficiu, sa ceara DNA precizari in scris privind decizia Curtii Constitutionale din 2016 referitoare la incalcarea doar a legilor, nu a unor regulamente, hotarari de Guvern sau ordonante.
Procurorul a atras atentia in fata instantei ca aceste aspecte trebuiau analizate in procedura de Camera preliminara, insa instanta a mentinut decizia. "Cerem precizari in scris in raport cu decizia Curtii Constitutionale privind definirea abuzului in serviciu pentru fiecare inculpat in parte, precizari privind incalcarea legislatiei primare si secundare", a spus judecatorul Stefan Pistol.
Urmatorul termen a fost stabilit pentru 25 aprilie, pana cand procurorii trebuie sa depuna la dosar aceste precizari suplimentare.
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Teleorman nu si-a trimis niciun jurist la termenul de marti, desi s-a constituit parte civila.
Avocatii Bombonicai Prodana au aratat, in cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, ca pentru a pune sub acuzare o persoana pentru abuz in serviciu, trebuie sa existe un prag minim al pagubei, apreciind ca incriminarea faptei fara raportare la un prejudiciu, cum este este prevazut in prezent in lege, ar fi neconstitutionala. Prejudiciul in acest dosar a fost estimat de procurori la 108.000 de lei.
Si OUG 13 de modificare a codurilor penale, adoptata in 31 ianuarie si abrogata cinci zile mai tarziu, prevedea ca punerea sub acuzare pentru abuz in serviciu se poate face daca prejudiciul produs este de cel putin 200.000 de lei.
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie in 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual.
Potrivit procurorilor, in perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, in calitate de presedinte al Consiliului Judetean Teleorman, respectiv de presedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman, sa isi incalce atributiile de serviciu prin mentinerea in functie si implicit plata drepturilor salariale pentru doua angajate ale aceleiasi institutii.
"In realitate, cele doua persoane si-au desfasurat activitatea la sediul organizatiei judetene Teleorman a partidului politic al carui presedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urma", sustine DNA.
Fosta sotie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzata de abuz in serviciu, alaturi de fosti sefi din Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman.
Bombonica Prodana a fost pusa sub acuzare pentru ca, in perioadele 3 martie - 1 august 2008 si 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sanctionat doua subordonate incadrate in functia de referent la institutiile pe care le conducea, desi stia ca nu s-au prezentat la serviciu si nu au respectat prevederile contractului individual de munca si fisa postului.
"Aceasta conduita infractionala a fost de natura sa aduca persoanelor respective avantaje patrimoniale necuvenite in cuantum total de 108.612 lei, reprezentand drepturi salariale incasate necuvenit de catre inculpatele Botorogeanu Adriana (75.593 lei) si Stoica Anisa Niculina (33.019 lei), suma cu care Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Teleorman s-a constituit parte civila in procesul penal", arata procurorii DNA in rechizitoriu.
Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv, in 22 aprilie 2016, de instanta suprema, la doi ani de inchisoare cu suspendare, in dosarul "Referendumul", dupa ce initial primise un an de inchisoare cu suspendare.
Liviu Dragnea a formulat o contestatie la executare in dosarul "Referendumul", care este judecata de Completul de cinci judecatori al instantei supreme.
Agentia de stiri HotNews
si daca a respectat recomandarile trimise in 2015
