Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Economic
Fapt divers
Editorial
Administraţie
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7440 lei
1 USD = 4.1547 lei


Număr accesări
Astăzi:
4351
De la 07 Ianuarie 2003
68846363

Încondeierea ouălor prin satele Botoşanilor

  • 21 April 2006, 23:00
Autor al unei veritabile monografii în domeniu, Nicoale Zahacinschi, fiu al Mihăilenilor noştri – „Elemente de artă decorativă populară româneasc㔠-, face, în acest sens, un parcurs prin toate zonele României, cu evidenţierea particularităţilor, dar şi a influenţelor, de la regiune la regiune. Firesc, abordând zona Moldovei, nu omite satele Botoşanilor, exemplificând în consecinţă. Frumuşica şi Suliţa sunt specifice prin ouă monocrome, împodobite cu motive simple, şi în trecut, şi astăzi. La Călăraşi, vechile meşteriţe Profira Aluchenesei şi Catinca Andrici colorau ouăle în roşu, uneori în verde, motivele predilecte fiind frunza, floarea, căpşuna, fluturele, laba gâştei. La Trestiana, Broscăuţi, Hudeşti predomină coloratul ouălor în roşu închis, motivele predilecte fiind plantele şi fructele, cu osebire strugurele, cireşele, spicul de grâu, diferite flori. Firesc, Rogojeştii şi Sinăuţii zonei natale, cea a Mihăilenilor, totodată renumit centru ceramic, nu puteau să scape observaţiei lui N. Zahacinschi, situarea lor la interferenţa Moldovei cu Bucovina, determinând influenţe, de la Brodina la Ulma, rezidând în motive geometrice, desprinse parcă din ţesături şi cusături, de sorginte românească, cu meandrul, stela cu franjuri, plasate la capătul oului. Sunt şi motive florale, zoomorfe (peştele), cu o cromatică dată de roşu închis, vişiniu, negru, ca fond, pe care îşi fac loc roşu, galben, portocaliu, dar şi verde, albastru şi roz, necesare în redarea frunzelor şi florilor. Aşadar, şi în satele Botoşanilor, dar şi în oraşele judeţului, practica încondeierii ouălor continuă un obicei vechi românesc şi nu numai, cu rădăcini în negura vremurilor, chiar precreştine, simbolizând filonul sevei umane, viaţa însăşi, care se naşte, îşi urmează cursul şi nu se pierde nicicând. N-or fi existând încă faimoase şcoli în materie, asaltate de turişti şi colecţionari români şi străini, dar bazele unei tradiţii par a fi şi la noi, vechi spaţiu de civilizaţie şi cultură românească. (Ionel BEJENARU)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


Mi-s dragi Botoşanii!
Ioan Rotundu
Mesaj - Constantin Conţac
Mesaj - Cristian Constantin Roman – prefect
Mesaj - Dorin Ciuştea - preşedinte PP Botoşani
Mesaj - David Şalgău - subprefect
Mesaj - Liviu Câmpanu - deputat PNL
Mesaj - Marcela Lozneanu - preşedinte PC Botoşani
Mesaj - Dumitru Codreanu - preşedinte PRM Botoşani
Mesaj - Radu Drăguş – deputat PD
Mesaj - Corneliu Furtun㠖 preşedinte PPCD
Numirea oraşului
Pecetea târgului
Încercări de aducere a apei în Botoşani
Ştiaţi că…
Biserica Sfântul Gheorghe din Botoşani
Atestarea
Ca sa te înnoieşti de Paşte am micşorat dobânda!
Din mitologia românească a Paştelui
Primarii oraşului Botoşani
24 aprilie 1915
O căsătorie în secolul 17-lea în Botoşani
ZILELE ORAŞULUI BOTOŞANI
Un prilej de revigorare spirituală
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă