Republica Moldova insista asupra semnarii simultane, cu Romania, a Tratatului de frontiera si a Conventiei privind micul trafic de frontiera. Ministerul de Externe, cica si a Integrarii Europene, de la Chisinau a difuzat un comunicat oficial in care invoca necesitatea semnarii tratatului privind delimitarea granitelor ca premisa a reglementarii relatiilor bilaterale romano-moldovene. Actul emis de diplomatia de la Chisinau aminteste de declaratia politica anterioara prin care Republica Moldova isi exprima dorinta de a incepe negocieri cu Romania pentru punerea in aplicare a regimului specific micului trafic de frontiera. In comunicatul MAEIE, se mentioneaza ca in proiectul conventiei dintre Guvernul Republicii Moldova si Guvernul Romaniei privind micul trafic la frontiera remis de catre autoritatile de la Bucuresti se utilizeaza notiunea ”frontiera de stat moldo-romaneasca”, termen care exista de facto, dar care nu este juridic documentat in plan bilateral. Semnarea simultana a celor doua documente ar consolida increderea reciproca si relatiile prietenesti, se mai arata in comunicatul celor de la Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova.
Unde se afla cauzele acestui inventat ”razboi rece” declansat la adresa Romaniei? In imagini...In imagini preconcepute sau inspirate de diplomatia ruseasca. Culmea, pozitia diplomatiei moldovenesti pare deja usor de descifrat si de citit: cand e bine la Vest, injura spre Est si viceversa. Asa ca dupa ce Voronin a incaput in gratiile lui Putin, Lavrov si Smirnov s-au schimbat prioritatile, accentele si reflexele.
Interfaţa diplomaţiei de la Chişinău
Pentru a evalua abordarea diplomatiei moldovenesti practicata in raport cu statul roman trebuie sa stabilim urmatoarele elemente utilizate de aceasta:
-descurajare si ingradire
Imitarea practicilor de succes a marilor puteri din perioada razboiului rece si hartuirea statului roman isi are un scop precis: modificarea viziunii de politica externa. La un moment dat s-a lansat prin diversi emitenti o poveste despre lipsa de strategie in raport cu R. Moldova. Conceptul de descurajare si ingradire a fost aplicat in perioada Razboiului Rece, care a oferit o perspectiva unica in relatiile internationale si a stabilit doua optiuni de politica externa pe care le pot face statele: sa aleaga sa descurajeze si sa aleaga sa ingradeasca/ sa limiteze/ sa tina in sah. Doar ca in perioada ”Razboiului Rece” sovieticii erau acuzati a fi expansionisti, considerati a fi o putere expansiune decat de status-quo. URSS tindea mereu spre obiective materiale sau posesiune- de exemplu teritorii, in timp ce americanii doreau obiective nemateriale sau de mediu- cai de a stabili cadrul general al politicii internationale. Care sunt obiectivele de care se ghideaza diplomatia moldoveneasca imi este greu sa cred ca se afla in curtea acesteia.
-dependenta si interdependenta sau interdependenta si integrare
R. Moldova ca actor pe arena internationala dispune de complexe si fobii rabufnite din perioada sovietica. Dependenta de factorul estic, implicit a metropolei Moscova, a determinat statul moldovenesc sa oscileze in propuneri si oferte. Adevarul este ca R. Moldova a fost supusa, uneori, unui razboi economic, religios si informational din partea Rusiei. In multe privinte aceasta a aratat vulnerabilitate si incapacitate de reactie fata de factorul rusesc. Dependenta energetica, productiei vinicole pentru piata rusa a caracterizat statul moldovenesc incapabil de-a se lipsi de protectoratul rus. Aici, apare si cea mai spinoasa chestiune care se cheama: Transnistria.R. Moldova este un actor, care, se pare, a insistat pe o serie de formule de dependenta si interdependenta, dar si de interdependenta prin integrare: 1)CSI, Uniunea Rusia-Belarus, SEU, EvRazEs sau 2) GUAM, UE, Forumul de la Marea Neagra, insa nu a avut capacitatea sa isi sustina eforturile. Cu regret, R. Moldova insistand pe o formula de ”neutralitate” a ratat beneficiile de care se bucura un actor politic international in noua ordine mondiala.Politica externa a R. Moldova nu a fost elaborata pe termen lung si poate fi catalogata a fi ”urechista”, oportunista. Sau poate a fost manata de frica unor costuri imprevizibile a interdependentei, care semnifica sensibilitate pe termen scurt si vulnerabilitate pe termen lung. Oricum, beneficiiile interdependentei prin integrare ar fi schimbat lucrurile in bine, doar ca acesta ar fi schimbat si caracterul intern al statului, ceea ce nu da bine pentru ”monopolistii” comunisti.
R. Moldova stationeaza printr-o dependenta si interdependenta in raport cu Rusia.
-chestiunea de morala
In relatiile internationale un scop aparte tine de prestigiu, iar acesta de obicei apeleaza si la moralitate. Dupa ce statul roman, care a salutat primul independenta Chisinaului, a incurajat cel mai mult pe arena internationala R. Moldova si a fost incuviintat de numeroase state ca fiind ”avocatul natural” de drept, este astazi atacat de catre diplomatia ideologica de la Chisinau. Ne intrebam daca acest ”razboi injust” declansat de statul moldovenesc este dorit cu adevaratelea si cat costa moralitatea ”comunista”?
Politica de Bună Vecinătate
Statele slabe dispun de marje inguste de libertate. In prezent R. Moldova a preluat cinci presedintii a institutiilor regionale: PCESCE, ICE, CEFTA, RACVIAC si SEEHN. Preluarea acestor institutii a facut ca statul prin reprezentantii sai sa declanseze o euforie de succes a diplomatiei sale ca urmare a acestui fapt. Deocamdata, succesul diplomatic este cel de accedere in functii de varf al acestor institutii si proiecte de cooperare regionala, nimic mai mult. Planul de Actiuni R. Moldova-UE a ramas la aceeasi etapa de implementare. In afara de multa demagogie cu iz electoral, diplomatia moldoveneasca nu a facut nici un pas de implementare a unor proiecte viabile ce s-ar fi concretizat cu derularea unor proiecte comune intre localitatile moldovenesti si cele europene. Harta moldoveneasca mai stationeaza la raioane, iar MAEIE nu isi are elaborata nici o strategie, plan de actiune( este un concept preferat la MAEIE) cu privire la cooperarea transfronataliera si subregionala. In afara de o reglare de conturi inventata la Chisinau pe dimensiunea Vestica, lipsa unui pachet cuprinzator ce ar evidentia preocuparea de dezvoltare a regiunilor sale, de ajustare a acestora la standardele europene- la MAEIE nimeni nu se indeletniceste. Intrucat, Chisinaul oficial a preluat cinci presedintii a institutiilor regionale. Pana in prezent nu exista studii destinate conceptualizarii politicii de cooperarea subregionala si transfrontaliera, chiar daca R. Moldova a fost parte la un proiect de acest tip pe timpul presedintiei lui Petru Lucinschi: euroregiunea ”Dunarea de Jos” si ”Prutul Superior”. Cred ca documentele referitoare la acestea se afla azi depozitate in arhiva MAEIE. Nu de alta dar ai impresia, ca notiunea de ”transfrontaliera” este pusa pe picior de egalitate cu ”Tratatul de frontiera”...
Miza problemei
Lipsa de succes pe directia europeana, esecul total in relatiile cu Apusul sunt puse pe seama Romaniei. Summitul NATO de la Bucuresti a redat clar ca statul moldovean nu se bucura de sprijin pe arena internationala. Chiar daca masina propagandistica a puterii de la Chisinau a dat drumul la o declaratie politica, care, chipurile ar fi facut ravagii in fata liderilor de pe mapamond, s-a adeverit ca aceasta a fost spusa, citita la un dineu neprotocolar. Evident, insuccesul trebuia transformat in succes si a fost mediatizat ”tostul” ca o declaratie ce a lasat ”masca” toti participantii prezenti la summit. Recurgerea la metode de constrangere a elementului romanesc pe teritoriul R. Moldova considerat a fi un principal stimulent la erodarea statalitatii moldovenesti, dar si al caracterului de pana acum al acestuia. Persoanele care se identifica cu spiritualitatea si factorul romanesc, simultan se identifica si cu spiritualitatea europeana si euroatlantica.
Totodata, beneficiarii de pasaport romanesc se cred indreptatiti sa se creada si posesorii de identitate europeana.
Sa admitem ca R. Moldova vrea in continuare sa fie considerata o rezervatie speciala, un stat tampon in care se poate oscila de la un pol la altul, mentinand intact statutul sau pe care il are in prezent. Vrea R. Moldova sa devina o noua putere regionala? Ma indoiesc. Ii face Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene din R. Moldova agenda de prioritati pentru statul roman? Probabil, doar ca aceasta se traduce: ingerinta in treburile interne ale unui alt stat. Ca urmare, presedintele Romaniei Traian Basescu a fost obligat sa faca precizarea de rigoare, afirmand ca in acest moment statul roman nu este preocupat de ”teoria frontierei” moldovenesti.
De fapt, insistand pe formula unui Tratat de frontiera- R. Moldova vrea sa legitimizeze Pactul aditional secret Molotiv si Ribbentrop.
Daca ne gandim bine generalul sovietic Vladimir Voronin, presedintele tuturor moldovenilor comunisti, este un discipol a scolii sovietice care la avut ca mentor pe Molotov.
In alt context, trebuie sa spunem ca titulatura de „Tratat de frontiera” este incorecta pentru ca tratatul nu stabileste modificari teritoriale, ci reglementeaza regimul juridic al frontierei care exista deja.
Nu mai este de mirare ca R. Moldova poate sa stabiliasca ”parteneriate strategice” cu Federatia Rusa, dar sa evite formulari de genul ”relatii speciale” dintre Romania si R. Moldova. Guveranarea comunista evita formule de ”Acord Cadru privind Parteneriatul Strategic pentru Europa intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Moldova”, in locul acesteia insistand pentru titulaturi de tipul “Tratat intre Romania si Republica Moldova de Parteneriat si Cooperare”.
Dar, pe langa toate acestea, R. Moldova insista pe un ”razboi al nervilor” din timpul Razboiului Rece, asemanandu-se cu o cucuvea care canta o partitura straina.
Ideologia moldovenismului asumata la rang de stat se regaseste si in oferta emisa Bucurestiului de catre diplomatia ”pro-occidentala” de la Chisinau.
Pe cine faulteaza diplomatia moldoveneasca? Pe ea insasi!
Octavian Sergentu, Presa.md
(Ioan Rotundu)
