Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Infracţiuni
Economic
Fapt divers
Învăţământ
Sănătate
Administraţie
Sindicate
Ştiri agenţii
Horoscop
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
21060
De la 07 Ianuarie 2003
122881127

Interviu cu maestrul Ernest Leb

  • 7 May 2006, 23:00
La sfârşitul săptămânii trecute filarmonica din Botoşani l-a avut ca invitat pe maestrul israelian al baghetei, născut la Satu Mare, Ernest Leb. Dirijorul şi compozitorul Leb a pătruns în tainele muzicii la vârsta de 9 ani, încununându-şi studiile prin cursurile la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi. Înzestrat cu talent şi perseverenţă, dirijorul şi-a început activitatea interpretativă încă din timpul studiilor, dirijând la început coruri sau orchestre se studenţi ori elevi. La doi ani după finalizarea studiilor Ernest Leb, a emigrat în Israel, unde şi-a continuat activitatea muzicală ca dirijor al orchestrei de tineret din Tel Aviv, pentru ca din 1980 să organizeze Orchestra de Cameră din Rishon Le Zion, al cărei dirijor a fost timp de cinci ani. Cu activitate intensă în calitate de compozitor, Ernest Leb s-a bucurat de o mediatizare a compoziţiilor sale, nu doar în Israel, ci peste tot în lume. Un profesionist în adevăratul sens al cuvântului, dar şi o persoană de o înaltă ţinută morală, maestrul baghetei şi-a dat concursul la pupitrul orchestrei botoşănene, alături de valorosul violonist român Alexandru Tomescu într-un concert având ca repertoriu compoziţii ale lui Wolfgan Amadeus Mozart şi Nicolo Paganini. La finalul concertului dirijorul a acceptat să acorde un interviu în exclusivitate Grupului de Publicaţii Jurnalul.
Reporter: Maestre, cu ce ocazie la Botoşani?
Ernest Leb: Mă aflu într-un turneu În România. Am avut săptămâna trecută un concert la Iaşi, acum la Botoşani.
R: Două din cele trei lucrări din concert stau sub semnul clasicului Mozart.
E.L.: Anul acesta se aniversează 250 de ani de la naşterea compozitorul austriac ale cărui compoziţii au făcut înconjurul lumii. Şi la Iaşi am avut în program Mozart, la de altfel ca şi aici. Întreaga lume cunoaşte acest eveniment şi îl omagiază pe prodigiosul compozitor.
R: Aveţi o afinitate specială pentru compozitorul austriac?
E.L.: Da. Eu sunt şi cercetător al compoziţilor lui Mozart, fiind interesat în mod special de creaţia sa. Studiind Mozart eu am o anumită concepţie şi încerc să corectez unele lucruri care în decursul anilor au luat altă direcţie după părerea mea.
R: Ce va făcut să vă îndreptaţi spre o carieră în dirijat şi nu spre solistică?
E.L.: Poate că întâmplare a făcut asta. Dirijatul, calitate în care astăzi m-am aflat pe scenă se regăseşte pentru mine în planul al doilea fiind în primul rând compozitor.
R: Este prima colaborare cu orchestra Filarmonicii din Botoşani?
E.L.: Da. Am mai fost o dată în anii studenţiei la Botoşani, dar nu în calitate de dirijor.
R: Care este punctul dumneavoastră de vedre vis a vis de filarmoniştii botoşăneni?
E.L.: Am o mare plăcere să colaborez cu ei, deoarece rare sunt orchestrele din lume unde muzicienii sunt atât de uniţi, creându-se o atmosferă atât de familiară cum există aici. Am mai dirijat orchestre, atât în ţară cât şi în străinătate, dar rar găseşti o asemenea atmosferă. Pe mine m-au primit cu foarte multă căldură şi înţelegere. Piesele lui Mozart au trecut de-a lungul timpului prin mâna multor muzicologi şi dirijori trecându-se într-o altă înţelegere a compoziţiilor mozartiene. Am făcut câteva schimbări care au fost bine primite de instrumentişti cu mult entuziasm.
R: Aţi participat la concursuri în dirijat sau compoziţie?
E.L.: În anul patru am câştigat un premiu la un concurs de compoziţie, organizat de radio, pe versuri de Eminescu. În urma acestui concurs am ajuns la concluzia că ceea ce compun nu este muzica mea, nu mă reprezintă. Mi-am ars toate compoziţiile de până atunci şi zece ani nu am mai compus nimic. În 1979 m-am apucat din nou de compus şi scriu în cu totul alt stil.
R: Vă regăsiţi după plecarea din România ca formă de expresie în muzica românească?
EL: În muzica contemporană pe care o scriu folosesc elemente din muzica populară, moduri populare şi elemente inspirate din compozitori de origine română. În studenţie am cules folclor şi am făcut acest lucru pentru că îmi plăcea atmosfera. E puţin exagerat să o numesc cercetare, dar undeva în subconştient au rămas rădăcini, iar muzica mea este presărată de aceste elemente.
R: Există pasaje muzicale care vă trezesc amintiri emoţionante?
E.L.: Da, şi muzicologii recunosc aceste rădăcini.
R: Dacă nu aţi fi fost român şi aţi fi descoperit ulterior latura populară românească, cum aţi fi privit-o?
E.L.: Răspunsul nu poate fi decât ipotetic. Dar poate că un exemplu ar fi mai elocvent. Fiind plecat din România, când am ajuns în Israel am început să studiez muzica orientală, care este foarte vastă, diversificată după arii geografice foarte restrânse. Deşi am dorit să mă deschid acestei muzici nu s-a prins de mine. Dacă aş fi fost străin de muzica românească nu ştiu dacă aş fi putut să mă asimilez cu stilul.
R: Cum aţi descoperit românul de rând prin glasul muzicii?
E.L.: Eu am colindat în special Munţii Apuseni, iar muzica populară românească din Apuseni e foarte specială. E omul simplu care îşi exprimă durerea, bucuria, trăirea lui în genere într-o exprimare foarte naturală.
R: Care este următorul punct al turneului pe care l-aţi iniţiat?
E.L.: Vinerea viitoare voi dirija într-un concert cu orchestra din Satu Mare, oraşul în care m-am născut.
(A consemnat Bianca ALBU)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Un meci inedit
Tony Blair şi Angela Merkel, liderii politici cu cele mai mari salarii din UE
România are un potenţial important de resurse energetice regenerabile
Emil Boc este dezamăgit de atitudinea liberalilor
PD nu va tolera excesele politice ale UDMR şi ale unor lideri ai acestei formaţiuni
Mona Muscă susţine că avem nevoie de stabilitate politică
Accident petrecut din cauza vitezei
Razie printre comercianţii ilegali din Piaţa Mare
Bani cheltuiţi de pomană cu pacienţi neglijenţi
Numărul furturilor din păduri a început să scadă
Înşelăciuni la umbră
Amenzi usturătoare pentru bugetul societăţilor botoşănene
Concurs internaţional de artă plastică
Românul şi 8 mai – ziua defunctului PCR
Acţiune a bibliotecii „Mihai Eminescu” pentru Ziua Europei
Ziarul elevilor din Vlăsineşti
Medicii de familie sunt transformaţi în contabili
Ciuştea vrea să înfiinţeze cămine de bătrâni
Împrumuturi obţinute cu greu
Expoziţie organizată de DJT
Structura anului şcolar 2006-2007
Lobby social democrat pentru unităţile şcolare din judeţ
Un UCS dubios fuzionează prin absorbţie cu PPCD
O şcoală mică fac Botoşanii cunoscuţi în Europa
Ziua Europei şi mitingul nemulţumirilor
Asistenţii maternali se agaţă de promisiunile lui Ciuştea
Noua generaţie a social democraţilor este atacată de Drăguş
Pecetea părintească a unui destin
Riscurile muncii la negru
Contabilă refugiată sub aripa protectoare a primarului
Horoscop
Reacţia lui Emil Boc este exagerată, consideră Dan Motreanu
Oficialităţile letone mulţumesc României pentru sprijinul militar acordat
Alianţa D.A. va funcţiona cel puţin până la 1 ianuarie 2007
Ministrul Sănătăţii este nemulţumit de actuala structură a ministerului
Ministrul sănătăţii, despre listele de medicamente compensate şi gratuite
Mircea Geoană susţine că există un acord tehnic cu parlamentarii PRM
Azil politic inedit
Mii de arbori sacrificaţi în numele betonului
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog