Sint prea multe de spus raspunzind acestei intrebari. Cei ce ar vota cu democratia si Europa sint alungati din R.Moldova de catre comunistii care se simt bine mersi cu banii trimisi de ei din afara. Cei ramasi nu au informatii. Dupa criza financiara survenita in 1998, care a urmat dezastrului lasat de agrarienii plecati ca entitate politica in 1998 din Parlament (pentru ca azi exista inca multi deputati comunisti care sint fosti agrarieni), cind ADR a amortizat efectele crizei, dar erau prea multe datoriile externe si delasat procesul de reforme, iar oamenii isi primeau pensiile in calosi, acestia nu mai cred decit in „pentziia venita la timp”, desi ea este mizerabila si nu tine pasul inflatiei, al cresterii preturilor la marfurile si produsele de prima necesitate. Si-apoi ce ne putem dori de la o populatie saracita cu buna stiinta, stiind Stinga politica prea bine ca „saracia nu voteaza democratia”. Li s-au furat si bonurile patrimoniale, printr-o „privatizare privatizata”, li s-au furat sperantele si au fost izgoniti din tara in cautarea modului de supravietuire, de aceea ei aleg dupa principiul „sa nu fie mai rau ca azi”. Tocmai de aceea e greu sa le redai speranta de bine. Cum spunea un analist politic, oamenii voteaza trecutul, pentru ca il cunosc si pentru ca il asociaza cu un minim de siguranta, in timp ce viitorul este nebulos si incert. Pe de alta parte, odata cu intrarea Romaniei in UE, ei se vor convinge ca viitorul e unul greu, dar poate fi si unul frumos si sigur. Deci, exemplul Romaniei, plus eforturile noastre de a le mai deschide ochii si a le arata ce minciuni continua sa propage comunistii, poate ca vor duce la schimbarea mentalitatii si a orientarii definitive a oamenilor spre Vest, spre structurile euratlantice. Si abia dupa aceasta se va proceda, prin noile forte in Parlament si in Guvern, la promovarea reformelor care sa schimbe situatia politico-economica din R.Moldova.
5. In ce relatie sunteti cu presa, cu societatea civila apolitica?
Mi se pare ca sint in relatii destul de bune. Insa impartasesc principiul ca nu trebuie sa alerg dupa presa. Cine este interesat sau considera ca ceea ce fac este important si pentru cetateni, ma cauta, ma intreaba sau, pur si simplu, scriu despre ce considera ei ca trebuie sa scrie. Nu platesc articole sau interviuri, poate in acest sens am fost o perioada mai lipsa din paginile presei, dar acum, cind abordez atitea probleme si imi expun transant opinia, sint mai prezenta in presa. Trebuie, totodata sa spun ca eu cheltui mult timp pentru a difuza declaratiile, pozitiile facute publice in Parlament. Si nu ma intereseaza daca sint sau nu sint preluate. Important este sa-mi fac eu datoria. Va amintesc faptul ca, in anul trecut, cititorii revistei „Jurnal de Chisinau” m-au desemnat, dupa Traian Basescu, omul politic al anului, eu fiind urmata de Nicolae Dabija. Anul acesta, revista „Timpul”, la Gala alba, m-a nominalizat la categoria „Nasc si la Moldova femei”, pentru scoaterea ideilor liberale de sub influenta barbatilor, probabil si in contextul ca am fost aleasa presedinte al Partidului National Liberal. Am fost destul de prezenta in aceste doua reviste nationale de mare valoare. Mi s-a comunicat si am fost invitata, dar am plecat la fiica in Germania si nu am putut onora invitatia adresata de ziarul de la Rezina „Cuvintul” si doua ONG-uri, se pare de acolo, care m-au nominalizat ca „omul politic al anului”. Este adevarat ca am acordat multa atentie problemelor din Rezina si Soldanesti, unde eram prezenta ca parlamentar si coordonator de partid la AMN, am sesizat mult opinia publica interna si internationala despre contrabanda de pe podul Ribnita-Rezina, am interpelat structurile competente in legatura cu alte faradelegi de acolo. Dar sint si ziare, destul de bune, care nu scriu nimic despre activitatea mea – asta e ori din invidie, ori din ranchiuna, insa eu nu ma supar. Nu e nici o problema – fiecare face ce crede el ca e mai bine. Depinde si de faptul de cine se simte mai aproape ziarul – daca de Putere, de comunisti, va scrie doar impotriva mea sau nu va scrie deloc. Asa e si cu posturile de radio si de televiziune. Apar destul de des la PRO TV, pentru ca ei gasesc unele lucrui curioase si mai de senzatie. Insa teleradiocompania Moldova-1 are indicatii clare sa nu ma arate nici in cadrul reportajelor despre Parlament. Acolo apar doar in transmisiunile in direct ale sedintelor in plen. Imi este chiar mila de cei care monteaza peliculele in asa fel incit sa ma taie sau sa arate zona microfonului 5 din Parlament asa ca nimeni sa nu desluseasca nimic. Am aparut pina mai nu demult la EURO TV. Acum am mari indoieli ca va mai fi asa. De asemenea, in legatura cu societatea civila, trebuie sa spun ca am o buna cooperare cu reprezentanti ai mai multor ONG-uri, pe care i-am invitat si au si venit la congresul de constituire a PNL. Spre deosebire de comunistii care cauta doar sa foloseasca ONG-urile pentru a da doar impresia deschiderii zonei politicului spre aceasta dimensiune a societatii, dar care, in realitate, abordeaza problema selectiv si partinitor.
6. Activati in Consiliul Mondial Roman, ce impact are aceasta asociatie si cit de compatibila este calitatea Dvs de membru ONG cu cea de politician-parlamentar?
Activez de mai multa vreme in CMR, sint vicepresedinte, impreuna cu Constantin Tanase si Ion Iovcev, pentru R.Moldova si Transnistria, Nicolae Dabija fiind membru de onoare al CMR, eu nestiind, acum citiva ani, cind am fost invitata in CMR, ca aveam sa fiu a doua oara deputat. Insa, acest lucru nu face decit sa ma fovarizeze, de fapt. Prin CMR promovez aceleasi valori pe care le promovez si in Parlament – apararea identitatii nationale, lingvistice, culturale si istorice a romanilor, apararea drepturilor populatiei majoritare romanesti din R.Moldova, unde ea este tratata si controlata politic de neromani, in cea mai mare parte, apararea drepturilor transnistrenilor romani la tratament nediscriminatoriu, promovarea tolerantei interetnice in societate, condamnarea crimelor regimurilor totalitare comuniste, conform si Rezolutiei Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (care constata ca, in urma crimelor comuniste, au avut de suferit cel mai mult populatia bastinasa a tarii, de pe aceasta palma de pamint romanesc disparind 1 milion de romani deportati in Siberia, exterminati pe loc, fiind bagati in gropi cu var, fiind supusi foametei organizate), apararea memoriei romanesti si a istoriei Romanilor, promovarea democratiei si a aspiratiei de regasire a tuturor romanilor in familia euratlantica. Eu cred ca, cine a avut ochi, a vazut ce am facut in acesti doi ani in Parlament si inca va vedea ce voi face. Actuala guvernare comunista este total aniromaneasca, ceea ce inseamna ca e si antieuropeana, caci nu se poate sa te vrei in Europa si sa te comporti in halul acesta cu o tara care, iata, e membra si ea a UE si care mereu a intins o mina de ajutor populatiei din R.Moldova. Am participat in toamna trecuta la prima conferinta a comunitatilor romanesti din afara si am adus acolo mesajul CMR – Rezolutia de la Iasi, de la conferinta CMR de acum aproape doi ani. M-am intilnit la Bacau si la Onesti, Romania, cu mai multi refugiati din paminturile romanesti din afara Romaniei si am vorbit cu premierul Calin Popescu-Tariceanu despre dificultatile pe care le intimpina acesti fosti basarabeni, bucovineni in dobindirea dreptului la compensatii pentru averile confiscate de regimul comunist. Am fost personal la Arhiva de stat a R.Moldova si am luat cunostinta de faptul cum li se dau acelor oameni certificate despre averile detinute si m-am convins, facind si interpelari, cita indiferenta domneste din partea conducerii statului fata de aceasta problema. Lucratorii de la Arhiva sint putini si nu au conditii de lucru, desi sint inundati de cereri, pe care nu le pot onora. Am ajutat multa lume cu documentele necesare de arhiva. Am vorbit despre aceasta si in Parlamentul de la Chisinau, si cu premierul roman, sa incheie un acord, insa parca nu vedem ca la Chisinau nu ai cu cine discuta? Pina nu vom da jos comunistii, va continua politica total antiromaneasca in Moldova, care ne distruge viitorul european si romanesc. Mai mult – toti acesti 15 ani de guvernare in R.Moldova sint un esec, pentru ca Puterea de la Chisinau a promovat mereu o politica antiromaneasca. Asta trebuie schimbat in mod categoric. Am initiat si procedura de modificare a denumirii limbii in Constitutie – din moldoveneasca in romana, am si adunat 25 de semnaturi, mai imi trebuie vreo 8 si am putea depune proiectul la Curtea Constitutionala – insa nu semneaza deputatii PPCD si alti citiva. Astept, poate se schimba situatia. V-as putea spune inca multe lucruri, dar cred ca sint suficiente cele emise, ca sa va dati seama in ce masura combin ipostazele, ce se completeaza reusit.
Interviu realizat de Oleg Brega – ziarist, membru fondator al organizatiei non-guvernamentale `Hyde Park` - Chisinau.
Ioan Rotundu
