Ispasul este una dintre cele mai vechi sărbători creştine, despre care amintesc Constituţiile Apostolice. Cea mai veche menţiune despre această sărbătoare o găsim la Eusebiu al Cezareei, în opera lui despre sărbătoarea de Paşte, compusa spre anul 332, dar aci se arată că Înălţarea era sărbătorita pe atunci în Orient nu în ziua a 40-a după Paşte, ci în a 50-a (odată cu Rusaliile). Sărbătoarea înălţării, prăznuită la început odată cu Rusaliile, punea astfel pecetea finala perioadei pascale a Cincizecimii, fiind un fel de otpust al marii solemnităţi liturgice a Răscumpărării.
În secolul IV, Sf. Ioan Gura de Aur ne-a lăsat o frumoasă predică la această sărbătoare, pe care el o numeşte "cinstită şi mare". Pe la 380-385, pelerina apuseană Egeria aminteşte de festivităţile din ziua a patruzecea după Paşte; la Ierusalim însă acestea aveau loc în biserica Naşterii din Betleem, iar sărbătoarea înălţării era prăznuită la Cincizecime, adică în aceeaşi zi cu Pogorârea Sfântului Duh. Spre sfârşitul secolului IV sau începutul secolului V, sărbătoarea înălţării s-a despărţit de cea a Pogorârii Sfântului Duh, căci pe vremea Fericitului Augustin, serbarea ei în ziua a 40-a după Paşti era generalizată peste tot în lumea creştina, fiind considerată de origine apostolică. O deosebită solemnitate a căpătat această sărbătoare mai ales de când Sfânta împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare, a ridicat pe muntele Eleonului sau al Măslinilor (de unde Mântuitorul s-a înălţat la cer) o vestită biserică (Eleona), în care înălţarea se prăznuia cu mare fast şi pompă, începând de la miezul nopţii, mai ales prin mulţimea luminilor aprinse.
Azi biserica e in ruină, dar în ziua înălţării se adună încă acolo o mulţime de creştini, iar clerul diferitelor confesiuni săvârşeşte Sfânta Liturghie pe altare portative. În această zi, creştinii se saluta cu formula "Hristos s-a înălţat". Slujba se caracterizează prin faptul că are legătură şi cu Învierea şi cu Pogorârea Sfântului Duh. Astfel, după Evanghelia de la Utrenie se cântă Învierea lui Hristos văzând...