Jale si disperare la românii din regiunea Cernăuţi afectaţi de inundaţii

Ca intr-un film de groaza trec prin fata ochilor diverse imagini din timpul recentelor inundatii. Ape neimblanzite cazand cu nemiluita din cer, rupand zagazurile, digurile si barajele de lacuri, navalind peste campurile si lanurile oamenilor, intrand val vartej in casele lor, distrugandu-le gospodariile agonisite de o viata, transmite corespondentul Romanian Global News la Cernauti.
Numai in regiunea Cernauti au suferit diverse pierderi peste 150 de sate si catune, mii de case au fost avariate, unele daramate definitiv. In aceeasi situatie se afla si reteaua rutiera a regiunii: sute de chilometri de sosea si de drumuri asfaltate luate de ape, mii si mii de hectare de terenuri agricole spalate de viituri, avand rodul muncii oamenilor culcat la pamant.
Cele mai multe pierderi le-au avut de suferit locuitorii raionului de munte, Putila, si raioanele cu populatie majoritar romaneasca – Noua Sulita (12 sate, aflate pe valea Prutului dezlantuit), Hliboca (27 localitati), Herta (5 sate) si Storojinet (26 sate). N-au ramas in afara zonei de calamitati nici satele din celelalte raioane ale regiunii.
Oameni si animale, luati de viituri. Autoritatile luate parca prin surprindere, depasite de situatie. Sute de sate ramase in bezna, fara curent electric, fara vre-o legatura cu lumea inconjuratoare , cu factorii de decizie...
Se părea că aceste scene de groază nu mai au sfârşit
Dar, Cel de Sus, s-a mai indurat de locuitorii acestor tinuturi bantuite de furtuni ingrozitoare. Apele incep sa se retraga. Incetul cu incetul. Doar straturile imense de namol vin sa marturiseasca despre cele intamplate. Si privirile deznadajduite ale oamenilor ramasi fara de acoperis de-asupra capului, fara paine si apa, asteptand ca acestea sa vina de la stat, de la autoritatile locale, de la semenii lor de prin alte parti. Dar acestea nu pot uneori ajunge la ei din cauza drumurilor desfundate, podurilor si cailor ferate distruse de viituri.
Acum, cand se mai limpezesc apele, oamenii incep sa-si dea seama de proportia dezastrului produs de apele invalmasite in cele trei regiuni de vest ale Ucrainei – Cernauti, Ivano Frankovsk, Transcarpatia, care au avut cel mai mult de suferit in timpul recentelor calamitati.
In munca pe care o desfasoara autoritatile locale pentru lichidarea consecintelor, de ajutorare a oamenilor s-au incadrat deosebit de activ si deputatii poporului, consilierii locali, indiferent de culoarea lor politica.
Tragediile îi unesc pe oameni în faţa forţelor oarbe ale stihiei
Bunaoara, deputatul poporului Ion Popescu si consilierii sai Aurica Bojescu, Petru Posteuca si Vasile Tarateanu au adunat de urgenta toate datele privind proportiile pierderilor suferite de locuitorii din cele patru raioane cu populatie majoritar romaneasca si le-au prezentat forurilor centralle – Cabinetului de Ministri de la Kiev pentru ca acesta sa adopte de urgenta masurile necesare de ajutorare a sinistratilor, de recuperare a pierderilor materiale, de salvare a oamenilor care au fost supusi celor mai grele inundatii din ultima suta de ani. Doar vietile celor morti, cinci din raionul Hliboca si a celorlalti din alte raioane ale regiunii – nu pot fi evaliuate si recuperate. In acelasi timp, deputatul romanilor din Ucraina in Parlamentul de la Kiev, Ion Popescu, a depus si mai urmeaza sa faca demersurile necesare pentru a stabili si vinovatii de faptul ca de-a lungul a zeci de ani nu s-au luat masurile necesare, nu s-au repartizat sume importante pentru intarirea malurilor raurilor, n-au fost consolidate digurile, stavilarele, in zonele supuse primejdiilor de inundatii.
Mai mult, dupa cum se vede nici mijloacele insuficiente repartizate din bugetul statului in acest scop n-au fost folosite eficient. Deputatul a cerut ca sa fie folosite mijloacele banesti din Fondul de rezerva al Cabinetului de Ministri pentru ajutorarea sinistratilor. In acelasi timp el a propus ca sa fie cautate mijloacele necesare pentru finantarea programelor de construire a retelelor de canalizatie in centrul raional Hliboca, de exemplu, precum si pentru aplicarea tehnologiilor existente in Ucraina pentru a preintampina calamitatile naturale.
Totodata el a remarcat ca mijloacele necesare pentru acordarea de urgenta a ajutorului pot fi gasite in alte capitole ale Bugetului de stat pe anul curent, importanta carora in cazul dat este minima. Bunaoara, s-ar putea renunta la parada militara in cinstea Zilei de independenta pentru care sunt prevazute 70 milioane de grivne, la ridicarea Monumentului, consacrat jertfelor foametei artificiale din 1932-1933 din Ucraina pentru care s-au repartizat din bugetul statului peste 102 milioane de grivne. Mai sunt si alte proiecte realizarea carora ar putea fi amanata pentru alti ani, mai buni. Acum trebuiesc salvate vietile oamenilor care au ramas fara nici un mijloc de trai. Deputatul roman si consilierii sai au mai mentionat ca la agravarea situatiei ecologice, a dus si excesiva taiere a padurilor din nordul Bucovinei. (Romanien Global News)