Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni şi prezenţa mitropolitului Daniel la Biserica Sf. Gheorghe au atras la liturghia de luni cinci luminate feţe ale protipendadei politice locale. Nici în timpul slujbei cei cinci corifei locali nu şi-au dezminţit renumele. Unul a participat din obligaţie, altul pentru imagine. Unul a profitat de împrejurare pentru a-şi afişa importanţa politică, altul pentru primenirea cămării sufleteşti dar şi din făţărnicie, asemenea fariseului biblic. Dintre cei cinci întâi sau secundari stătători ai urbei, unul singur a lăsat la poarta bisericii bagajul vremelniciei lumeşti. Senatorul liberal Mihai Ţibuleac se tot muta de pe un picior pe altul, în căutarea poziţiei din care să fie mai văzut de către credincioşi. Nu ştim dacă a confundat spiritul pascal cu cel electoral, dar cu siguranţă dorinţa sa de imagine este o deformaţie profesională. Subprefectul David Aniţei Şalgău, cuminte, cu o mină oscilând între smerenie şi conştiinţa propriei importanţe şi-a împreunat mâinile, dar nu a rugăciune ci asemenea fotbaliştilor care formează zidul în careul de 11 metri. Rugăciunea era probabil în gând şi poate că va izvorî şi din inimă, cândva. Deputata Doina Micşunica Dreţcanu, cu fiica, a ales un loc în mulţime, dar fără a epata prea mult, discretă, ca de obicei. Luat parcă pe aripile unor îngeri nevăzuţi, primarul Cătălin Mugurel Flutur a uitat de toţi şi de toate, cântând împreună cu mulţimea de credincioşi Hristos a înviat. Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Daniel, a anunţat că undeva printre cei prezenţi s-a aflat şi fostul primar Florin Egner. Că a venit să-şi mai spele din păcate se subînţelege. Nu am înţeles însă ce căuta în predica mitropolitului şi de ce a fost nevoie de un anunţ aşa de oficial, dar asta este problema lor. Şi peste toate acestea, icoana făcătoare de minuni nu pregeta să îndemne localnicii la smerenie nedisimulată. Icoana făcătoare de minuni Maica Domnului cu trei mâini se mai numeşte şi TRIHIRUSA. Este una dintre cele mai importante icoane din Moldova, foarte cunoscută în spiritualitatea, credinţa şi cultura românească. Icoana datează din secolul al XVIII-lea. În 1779 a fost adusă de la Mănăstirea Hilandoro, de la Muntele Athos. Cel care a adus-o în ţară a fost Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, stareţ al Mănăstirii Neamţ între anii 1776-1794. Icoana făcătoare de minuni, prezentă zilele acestea la Botoşani, este o copie fidelă a icoanei cu acelaşi nume de la mănăstirea amintită. Această icoană este folosită la diverse procesiuni şi evenimente mai importante, sau în vreme de calamităţi. Zugrăvirea celei de a treia mâini în icoană este legată de viaţa Sfântului Ioan Damaschinul. Acesta a trăit în secolul VIII şi a fost pedepsit de împăratul Leon Isaurul prin tăierea mâinii. Dat fiind că era un mare rugător către Maica Domnului, dar şi datorită scrierilor lui închinate Fecioarei, prima minune săvârşită de icoană a fost vindecarea Sfântului Ioan Damaschinul. Acesta a fost un apărător al icoanelor în vremea iconoclasmului. Prezenţa icoanei la Botoşani este prilej de bucurie duhovnicească într-o societate în care amprenta sărăciei se face tot mai mult simţită. Icoana a făcut foarte multe minuni de-a lungul timpului, dar de multe ori credincioşii mai greu îşi dau seama, a spus protosinghelul Andrei Ioniţă. Acesta, împreună cu ieromonahul Mitrofan Luchian, au însoţit icoana făcătoare de minuni la Botoşani. Ceea ce eşti izvorul milei, învredniceşte-ne pe noi milostivirii sunt cuvintele unei rugăciuni care, poate, ar trebui să fie însuşită şi de către politicienii participanţi la eveniment. (Marian MOROŞAN)
Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea,
multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.