La aşa servicii, ioc clienţi!

Sâmbătă, paşii m-au purtat pe coclaurile din preajma pădurii Rediu. Căutam ceva, nu ştiu sigur ce. Poate piciorul bătrânului recent sfârtecat de câini, poate câinii sau poate stăpânii câinilor. Tot hălăduind pe sub poalele pădurii m-a cuprins o sete rebelă. Am încercat să mi-o astâmpăr la fosta cabană din mijlocul pădurii. N-am avut noroc. Cabana este în renovare de vreun an de zile, dar lucrările trenează. Probabil că patronul n-a reuşit să fenteze criza economică şi şi-a cam terminat rezervele financiare.
Învârtindu-ne ca nişte bezmeteci prin preajma construcţiei, cineva a sugerat că ar fi bine să mergem în Stăuceni, la pensiunea Andreea. Am considerat ideea binevenită. N-am mai dat pela pensiunea asta de mai bine de un an de zile. În schimb mi-au ajuns la ureche fel de fel de zvonuri. Ba că patronul Miron ar fi ajuns falit şi banca creditoare i-a scos pensiunea le mezat, ba că a ajuns în faliment pentru că a cam urcat preţurile, iar clienţii au început să-şi rărească vizitele.
Cum aveam prilejul să verific pe viu toate aceste zvonuri, ne-am urcat în maşină şi am coborât în parcarea pensiunii. Prin curtea amenajată cumva în stil rustic se aflau nişte tineri şi tinere îmbrăcaţi în costume naţionale. Ne-a cam incitat existenţa lor în peisajul pensiunii aşa că ne-am interesat de motivul prezenţei lor. Aşa am aflat că se făceau filmări pentru un post de televiziune.
Filmările lor nu aveau cum să ne stângă setea, aşa că am intrat în local. În sala din dreapta se auzeau zgomote de tacâmuri şi vorbe vesele, semn că se aflau nişte petrecăreţi care veniseră cu zăbava. Noi am intrat în sala din dreapta, care era goală. Ne-am aşezat la o masă şi am aşteptat să vină ospătarul. N-a venit. L-am căutat noi.
Comanda a fost o sticlă cu vin roşu sec şi una de apă. Iar ca vinul să nu se plictisească în singurătate, am mai comandat şi un platou cu caşcaval, că se potrivesc. Vinul a fost excelent, ospătara vorbăreaţă şi glumeaţă. Cu caşcavalul însă am cam fost traduşi.
De la bun început ni s-a părut că ceva nu este în regulă cu caşcavalul, pentru că era tăiat cubuleţe, ori caşcavalul se serveşte tăiat felii presărate cu piper. Când am început să fugărim cu scobitoarea cubuleţele pe fundul platoului şi am gustat, ne-am dat seama de ce caşcavalul era tăiat astfel. Era caşcaval rămas de pe la ceva mese festive, unele bucăţele uscate, altele mai molcuţe, recuperate de ospătari şi tăiate şmecher de bucătăreasă ca să dea aparenţa de prospeţime.
Dacă nu eram luaţi de fraieri cu caşcavalul, am mai fi comandat o sticlă cu vin. Drept răzbunare am cerut nota de plată. Aşa am aflat şi noi că pensiunea aparţine de SC Start New Holding Stăuceni. Numele firmei sună pompos, european, numai serviciile şi preţurile sunt româneşti. Iar la aşa servicii, ioc clienţi!
Lucullus