Făcătură, nefăcătură… oamenii sau tovarăşii de atunci, respectând indicaţiile preţioase ale conducerii de partid, au depus eforturi în a revigora turismul în zona Botoşaniului şi cu bani din cotizaţii şi plusvaloare au realizat ceva. S-a creat un mic spaţiu pitoresc, s-a dat puţină lumină unor cadre naturale care să ne introducă în atmosfera idilică, eminesciană. Au fost comunişti… dar şi oameni iubitori de cultură Ce era rău, când găseai un loc plăcut care să te seducă şi să-ţi poarte paşii după cei ai ilustrului poet?
Au plantat nuferi? Foarte bine. Plantaţi şi voi. Dacă nu vă plac cei galbeni… faceţi-i portocalii, violet, curcubeu.
Bătrâni şi vechi eminescologi (Călinescu, Marin, Buşulenga, , Creţea, Coşereanu) l-au văzut şi prezentat pe Eminescu meditând şi oftând lângă acest lac albastru din codru, încărcat cu flori de nufăr şi nu la marginea unui iaz, lângă o cale de acces. Interese meschine, interese financiare ale unor oameni lipsiţi de cultură vor distruge o zonă turistică care a începuse, cu paşi mărunţi, a se reabilita.
Pentru ce căutaţi alte locaţii? Ce interese vă mână. Oare sunteţi atât de îndureraţi că lacul e baltă şi balta e lac? Oare nu sunteţi lăcuste nesătule? Mai bine cu banii, care sunt sigur că îi aveţi, contribuiţi la cosmetizarea locului, la igienizare şi mediatizare a zonei.
Lăsaţi-l pe Eminescu unde îi este locul şi contribuiţi la înfrumuseţarea şi înnobilarea acestor locuri pline de poezie şi de arome romantice.
Staţi ca nişte caţe bârfitoare care arată cu degetul spre bălţi, dându-şi fiecare cu părerea care ar fi lacul şi ce câştig s-ar putea obţine din stabilirea unei noi locaţii. Lacul rămâne acolo unde e. E cel pe care îl ştim şi pe malul căruia vrem să poposim din când în când şi să savurăm atmosfera eminesciană.
Faceţi ceva să înfrumuseţaţi locul. Tovarăşii au plantat nuferi, au băgat buldozere, au făcut alei… Voi, aleşii noştri, ce faceţi? Criticaţi? Daţi celor lacomi părticele? Falsificaţi realitate, legende, mituri? Ce aţi făcut aleşilor, domni de viţă nobilă? Aţi adunat PET-uri şi gunoaie, lenjerii intime şi frunze uscate? Aţi cârpit un pod şi aţi mai plantat două băncuţe? Oare alte soluţii pentru atragerea turiştilor în această zonă – plină de mizerie – nu există?
Nu dau soluţii. Cei care-l iubesc pe Eminescu, cei ce sincer iubesc aceste plaiuri, le vor găsi singuri. Nu schimbarea lacului şi locului e soluţia. Nu favorizarea rechinilor care vor să apuce ceva profitabil. Aveţi nobleţe şi demnitate şi preţuiţi adevăratele valori.
Alexandru Vasilache