Pe un roşu aprins, scris cu alt, sta sloganul ,b>„Scoatem din nou ţara din criză”, fără a ne spune şi în ce constă criza în care ne aflăm şi dacă nu cumva, de există criza, nu este de fapt proiecţia în timp a nelegiuirilor Guvernului Ponta şi cele ce i-au urmat, cu toatele ale PSD.
;Mai jos, de data aceasta scris cu roşu pe fond alb, stă sloganul „Readucem performanţele economice ale guvernării Ponta!”. Să ne ferească Dumnezeu, cel al românilor şi nu Iehova cel al evreilor, de împlinirea dorinţelor impostorilor din partidul Pro România. Spun impostori pentru că nu sunt altceva de vreme ce au fost la guvernare şi n-au înfăptuit ce afirmă că vor face de acum înainte dacă vor primit votul nostru. Al meu în niciun caz!
Dar pentru că şi pe meleagurile botoşănene, pe la noi chiar mai mult decât prin alte părţi, unii votanţi uită repede de traumele trecutului generate de anumite guverne şi se grăbesc să le voteze din nou atraşi de promisiunile generos şi strategic oferite, readuc în actualitate „performanţele” guvernelor Ponta, că au fost vreo 4 unul după altul generate de ieşirea din guvern a unor miniştri care nu erau decât nişte impostori puşi pe hoţie şi căpătuială pe seama banilor publici.
În primul rând trebuie amintită acea declaraţie istorică şi diavolesc de adevărată a lui Victor Ponta când în aprilie 2012 ne-a anunţat că a pregătit „cel mai competent guvern postdecembrist”, ulterior românii dumerindu-se că de fapt era vorba de „cel mai infracţional guvern postdecembrist”. Nici că se putea fi altfel de vreme ce în fruntea lui se afla un plagiator, adică un carierist ce şi-a clădit parcursul în viaţă începând cu infracţiunea de plagiat, o infracţiune de ordin moral şi penal. Dar iată ce miniştri au făcut parte din Guvernul Ponta şi care au fost meritele lor la guvernare:
Liviu Dragnea – viceprim-ministru şi ministrul Dezvoltării. A pus bazele sistem,ului de fraudare a banilor publici prin acordarea de fonduri la primarii PSD-ului în scop de investiţii fără dreptul ca vreo autoritate a statului să poată verifica ulterior cum au fost cheltuiţi banii. Dragnea avea să fie piaza rea a lui Ponta, pregătindu-şi minuţios planul ce-l va avea de urmat din momentul în care va deveni preşedinte PSD. Acum este în puşcărie , condamnat a doua oară şi probabil că în curând va veni şi ce-a de-a treia.
Gabriel Oprea – vicepremier. Pe 21 octombrie 2015, pe timp de ploaie, Bogdan Cosmin Gigina, poliţist ce făcea parte din coloana oficială ce îl escorta, a murit într-un accident de circulaţie.
În 5 februarie 2016, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Gabriel Oprea pentru abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane şi materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal, însoţirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliţiei rutiere şi abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a beneficiat, în mod nelegal, de însoţirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliţiei rutiere.
În 2 martie 2016 procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de Gabriel Oprea pentru infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit pentru că ar fi dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale acestei structuri de poliţie şi a aprobat achiziţia unui autoturism Audi A8 în scopul declarat al asigurării protecţiei demnitarilor.
La 19 septembrie 2016, parlamentarii au decis să îl protejeze pe Gabriel Oprea, votând pentru păstrarea imunităţii acestuia, împotriva urmăririi penale a DNA. Acţiunea a dus la proteste în stradă în Bucureşti şi în mai multe oraşe din ţară. Manifestaţii au venit cu pancarte pe care scrie „Vrem dreptate!“, „Egalitate în faţa legii“, „Demisia urgentă a cercetaţilor penal“, „Grup infracţional , treci la tribunal” şi „Parlament murdar, nu mai tolerăm nesimţirea voastră“.
Daniel Chitoiu – ministrul Finanţelor şi apoi al Economiei S-a remarcat prin decizii menite să protejeze fiscal firmele aflate sub protecţia PSD – PNL şi a birocratizat munca patronilor prin a-i obliga la a completa fel de fel de declaraţii fiscale inutile.
În data de 26 decembrie 2019 a fost implicat într-un accident rutier pe E81. În accident au murit două persoane, fiind deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală gravă pe numele său.
Titus Corlăţean – ministru la Externe. În alegerile prezidenţiale din 2014 a blocat accesul celor din diaspora la vot prin a reduce numărul secţiilor de votare, în speranţa că-l va avantaja pe Victor Ponta în faţa lui Klaus Iohannis. I s-a deschis dosar de cercetare penală dar nefinalizat din cauza imunităţii parlamentare.
În data de 15 noiembrie 2018, DNA a dispus soluţia de clasare în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedură penală - “fapta nu este prevăzută de legea penală”. DNA a invocat atât Decizia CCR 68/2017, care a stabilit că ancheta declanşată de Parchetul Anticorupţie împotriva Guvernului privind adoptarea OUG 13/2017 este abuzivă, şi că procurorii nu pot cerceta legalitatea şi oportunitatea unui act normativ, dar şi faptul că Senatul a refuzat să dea aviz pentru urmărirea penală a fostului ministru de Externe.
Radu Stroe – ministru de Interne La 23 ianuarie 2014 Stroe a demisionat din funcţia de ministru al afacerilor interne ca urmare a deficienţelor de intervenţie a echipelor de căutare-salvare a victimelor accidentului din Munţii Apuseni.
Mona Pivniuceru – ministrul Justiţiei Mona Pivniceru a depus jurământul, în calitate de ministru al justiţiei, la 23 august 2012, La data de 27 martie 2013 a demisionat din funcţia de ministru pentru a deveni judecător la Curtea Constituţională.
N-a făcut faţă funcţiei, fiind depăşită de problemele cu care se confrunta sistemul şi nici n-a putut colabora cu CSM-ul.
Dan Nica – ministrul Societatea Informaţionala Dan Nica, la momentul când era Ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu conform procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie la data de 23 noiembrie 2016. Având statutul de fost membru al Guvernului, Dan Nica a putut fi trimis în judecată în decembrie 2016, după aprobarea cererii de urmărire penală de către Preşedintele României.
Mariana Câmpeanu – ministrul Muncii Mariana Câmpeanu a fost acuzată că pe vremea când ocupa funcţia de Director al Casei de Pensii Ilfov a dat soţului său cel mai mare grad de handicap în doar două săptămâni de la depunerea dosarului de pensie. Ca urmare d-ul Câmpeanu a beneficiat de pensie de handicap de gradul unu, precum şi indemnizaţie de însoţitor fără ca la dosar să se fi depus în clar certificate medicale care să ateste bolile de care suferea.
Relu Fenechiu – ministrul Transporturilor. A plecat în puşcărie direct din minister. A fost acuzat de către Direcţia Naţională Anticorupţie că a vândut în perioada 2002-2004 către Electrica Moldova transformatoare vechi în locul unora noi.[1] Trei societăţi, unde Fenechiu apare ca acţionar semnificativ, au vândut transformatoare vechi la Electrica Moldova contra unor sume ce totalizează 2,8 milioane de euro.
Nicolae Bănicioiu – ministrul Sportului . S-a aflat de curând că DNA i-a întocmit dosar pentru că în acea perioadă a practicat traficul de influenţă primind mită suma de 4 milioane lei. Ajuns ministrul Sănătăţii, a continuat să practice activităţi aducătoare de mită. Dosarul este în curs de cercetare.
Dan Sova – ministrul Proiecte Infrastructura În august 2014 a fost pus sub urmărire penală.În anul 2015 a fost trimis în judecată împreună cu premierul Victor Ponta, pentru fapte de corupţie, acuzat că, alături de alţi inculpaţi, a primit foloase necuvenite în urma unor acte adiţionale asupra unor contracte aflate în desfăşurare cu 2 complexuri energetice, provocând o daună de peste 3 milioane lei statului român.
În data de 20 iunie 2018 a fost condamnat de ÎCCJ la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare în dosarul CET Govora.
Maria Grapini – ministrul IMM A reuşit să intre în folclorul urban din cauza deselor greşeli de ortografie pe care le-a făcut de-a lungul timpului, în special în postările de pe contul său de Facebook. În acest sens, în iulie 2015 a fost lansată o aplicaţie online, numită ironic GRAPINIzer, care oferă utilizatorilor posibilitatea să introducă într-o căsuţă un text corect gramatical, în limba română, iar ulterior, cu ajutorul opţiunii „grapinize”, să vadă cum arată textul în varianta „grapinizată”.
Aşa stând lucrurile cu fostul Guvern Ponta, cei din actualul Pro România vor să-l învie, motiv pentru care ne cer votul. Sper ca botoşănenii, fie ei şi robii celor de la Antena 3, să aibă dramul necesar de minte şi să nu se lase păcăliţi. Dar dacă totuşi vor vota cu Pro România, atunci va da şi Botoşaniul viitorului Guvern Ponta doi miniştri în persoana impostoarelor Mihaela Huncă şi Roxana Ţurcanu,m prima acuzată de o puzderie de ilegalităţi comise la Liceul Sportiv şi IŞJ iar a doua nevasta periculosului infractor condamnat Florin Ţurcanu. Vom avea şi noi miniştrii noştri!
Varujan Vosganian – ministrul Economiei În 2 septembrie 2013, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) solicită începerea urmăririi penale împotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian pentru „complot şi subminarea economiei naţionale”. Procurorii îl acuză că a favorizat compania Interagro, deţinută de magnatul Ioan Niculae, să obţină preţuri preferenţiale de la compania de stat Romgaz.
Senatul a respins solicitarea Parchetului de urmărire penală împotriva lui Varujan Vosganian cu 126–25. Imediat după votul din Senat, în rezultatul discuţiilor în cadrul USL, V. Vosganian şi-a dat demisia din Guvern, invocând „sentimentul de onoare şi al iubirii de ţară”. DIICOT a revenit cu o nouă solicitare în februarie 2015, pe care Senatul a respins-o ca fiind netemeinică.
El este învinuit că ar fi participat activ la evitarea organizării de licitaţie publică, la achiziţia unor licenţe informatice, cu scopul de a favoriza o anumită societate comercială provocând o pagubă de ordinul milioanelor de dolari statului român.
Conform calculelor efectuate de către jurnaliştii de la Centrul de Investigaţii Media, acesta ar fi încasat din momentul acordării sumelor acordate, un total de circa 54.000 lei numai din indemnizaţia de însoţitor. Aceasta s-a întâmplat în condiţiile în care familia d-nei Câmpeanu în luna februarie 2014 nu poate fi privită ca lipsită de venituri în condiţiile în care doar fiul său Remus Câmpeanu angajat al Autorităţii de Supraveghere Financiara a încasat în ultimele două luni ale anului 2013 suma de 10.822 euro ca venituri din salarii.
Pe 12 iulie 2013, a fost condamnat de instanţa supremă la cinci ani de închisoare cu executare pentru fapte de corupţie.[3][4][5][6][7][8][9] În urma deciziei de condamnare, Relu Fenechiu a demisionat din funcţia de ministru al transporturilor.
În 30 ianuarie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut pedeapsa dispusă în 12 iulie 2013, condamnându-l definitiv la 5 ani cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.[10]
Relu Fenechiu a fost condamnat la 3 ani şi 10 luni închisoare cu executare, după ce şi-a recunoscut vinovăţia într-un nou dosar în care este acuzat de trafic de influenţă în formă continuată şi spălare de bani.
În august 2018, Maria Grapini a fost reclamată la CNCD pentru un mesaj distribuit pe Facebook în care i-a jignit pe românii din diaspora care şi-au anunţat prezenţa la un miting antiguvernamental în Piaţa Victoriei din Bucureşti, afirmând că trebuie „să plătească o taxă de prost la USR”.Ulterior, Maria Grapini a declarat că nu este de acord cu afirmaţia şi a explicat motivul pentru care a distribuit mesajul: „Am distribuit pentru a se vedea că nu toată diaspora are acelaşi punct de vedere. O doamnă din diaspora a postat acest lucru. Eu am distribuit o singură dată, fără să fac niciun comentariu. Mesajul meu este că nu se poate nimeni erija că reprezintă toată diaspora”.
Ioan Mamaische
