Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni trebuie adoptată cât mai repede, iar instituţiile româneşti trebuie să aibă un mesaj unic în acest sens, a fost concluzia dezbaterii de marţi a proiectului MAE privind diapora. "Este nevoie de coerenţă în acţiunea instituţionalizată îndreptată spre comunităţile româneşti din străinătate", a spus, marţi, ministrul de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, subliniind necesitatea unui "mesaj unic la nivelul instituţiilor româneşti". Legea diasporei trebuie adoptată până în toamna acestui an, înainte de aderarea României la UE, a fost părerea participanţilor la dezbaterea organizată de Ministerul de Externe. "După aceea ne va fi mai greu, întrucât sunt o serie de norme europene şi proceduri. Şi trebuie adoptată cu unanimitate de voturi", a subliniat necesitatea consensului Titus Corlăţean, secretar al Comisiei de politică externă din camera Deputaţilor, prezent la dezbateri în calitate de iniţiator al unui alt proiect de lege pe aceeaşi temă. Legea diasporei propusă de MAE produce efecte pe teritoriul României - dreptul românilor din diaspora de a studia şi a benefica de burse în România - şi pe cel al ţărilor în care există comunităţi de români. Dar, a subliniat ministrul Ungureanu, aceste drepturi sunt culturale, în conformitate cu legile statelor respective. În acest sens, documentul prevede finanaţarea, de către MAE, a publicaţiilor în limba română, a renovării lăcaşelor de cult ale românilor ortodocşi din străinătate şi a institutelor culturale, şi susţinerea manifestărilor culturale, printre care şi învăţământul în limba română. Ministrul Ungureanu a amintit că este pentru prima dată când se organizează o dezbatere a unui proiect de lege privind relaţia dintre ţară şi românii din străinătate. Discuţiile de la Ministerul de Externe au scos deja la iveală divergenţe de opinii pe tema organismelor care îi vor reprezenta pe românii din diasporă. "Românii din străinătate doresc să evite riscul interferenţelor şi a controlului politic asupra acestora", a spus Corleţeanu, vorbind despre varianta unui Congres al românilor de pretutindeni, pe lângă Parlamentul României, în care diaspora să-şi aleagă reprezentanţii, pe baza unor reguli stabilite de ea. În afară de proiectul elaborat de ministrul de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, mai există o iniţiativă legislativă pe această temă, aflată acum în Senat. Documentul a obţinut - conform normelor internaţionale - avizele europene, înainte de a le obţine şi pe ale statelor vecine, aşa cum cer procedurile. "Speranţa e ca, în final, să avem un proiect de lege care să ne mulţumească şi să ne reprezinte", a conchis ministrul Ungureanu, care a anunţat că documentul face parte dintr-un pachet de proiecte pregătit de MAE, în care se află şi legea privind participarea la vot a românilor din străinătate (votul prin corespondenţă). La dezbateri au participat ministrul de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, consilierul prezidenţial Claudiu Săftoiu, reprezentanţi ai Executivului, ai Parlamentului, Bisericii Ortodoxe, ai românilor din diasporă şi un reprezentant al OSCE, de la Comisariatul pentru minorităţi, Natalie Sabanadze. Proiectul a fost criticat, încă din preambulul dezbaterii,de consilierul prezidenţial Claudiu Săftoiu, care a reproşat iniţiatorului că nu a atribuit şefului statului nici o atribuţie, deşi el este cel mai legitim reprezentant al românilor şi a României. (Agenţia de ştiri NewsIn)