In Republica Moldova, limba romana este astazi aceeasi cenusareasa care a fost de-a lungul anilor, deoarece este nerecunoscuta de putere si plansa de cei de jos, a declarat pentru Agerpres academicianul Dumitru Matcovschi, scriitor, unul din liderii Miscarii de Eliberare Nationala din Republica Moldova de la finele secolului trecut.
Situatia nu s-a schimbat fata de 1989-1991, perioada in care Republica Moldova mai era parte componenta a fostei URSS: aceleasi persoane, pentru care declararea independentei Republicii Moldova a constituit "o zi neagra", sunt la putere; limba romana este minimalizata, iar sustinatorii ei marginalizati si au de castigat doar profitorii, a declarat Matcovschi.
"Unicul lucru pe care-l putem face este lupta, ori lupta a fost intotdeauna frumoasa", a mentionat el Si presedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Mihai Cimpoi, acuza marginalizarea limbii romane peste Prut. Limba rusa inca a ramas foarte influenta in anumite sfere si doar in institutiile de invatamant superior limba romana a ocupat locul cuvenit. "Daca intram in Europa, trebuie sa intram cu limba romana pusa la punct", spune Cimpoi.
El s-a declarat nemultumit si de atitudinea autoritatilor fata de sarbatoarea "Limba noastra cea romana", marcata la 31 august si care trebuie sa aiba o semnificatie nationala. Cele doua sarbatori nationale - Ziua Independentei si "Limba noastra cea romana", foarte scumpe inimii, au fost de fapt anulate, in sensul ca se sarbatoreste doar asa-zisa "Zi a Republicii". Atunci cand a inceput lupta pentru renasterea nationala basarabeana, primul lucru care a fost accentuat a fost problema limbii, dar si astazi mai trebuie sa luptam pentru limba si denumirea corecta a acesteia, a conchis Cimpoi, citat de Agerpres. Vasile Pavel: "Limba romana este cel dintai semn al identitatii neamului nostru"
Academicianul Vasile Pavel sustine ca oficializarea limbii romane si revenirea la grafia latina reprezinta poate cea mai mare cucerire pentru Republica Moldova din 1989 incoace. "Limba romana este cel dintai semn al identitatii neamului nostru. Cel mai grav este ca denumirea corecta a acesteia nu este recunoscuta nici pana in prezent, in pofida faptului ca stiinta lingvistica, inclusiv Academia de Stiinte a Moldovei (ASM) s-a pronuntat demult. "Cu parere de rau, savantii nu au fost auziti, iar politica a fost si este si in prezent asa cum este", a declarat Pavel.
Pe de alta parte, prim-vicepresedintele ASM considera ca nu politicul este de vina pentru pozitia slaba a limbii romane in Republica Moldova, ci insasi populatia. Problemele limbii sunt determinate de istoria Republicii Moldova, si nu au atat caracter politic, cat stiintific. Unii oponenti cauta impedimente de ordin politic, dar problema consta in aceea ca populatia, in special generatia mai in varsta, nu poseda vocabularul limbii romane si este necesara o mai buna cunoastere a limbii in care vorbeste.
"Limba moldoveneasca", efect al relatiilor prea stranse romano-moldovenesti
Limba romana a dobandit statutul de limba oficiala in Republica Moldova la 31 august 1989, pe fundalul "perestroikai" din fosta URSS. In timpul perioadei sovietice, populatiei i s-a impus sa vorbeasca in "limba moldoveneasca" si sa utilizeze grafia chirilica. Rolul limbii romane in calitate de limba de stat a Republicii Moldova a fost consfintit si in Declaratia de independenta adoptata la 27 august 1991.
Ulterior insa, Miscarea de Eliberare Nationala a scazut din intensitate, promotorii limbii romane s-au divizat in diferite partide si grupuri de interese, iar Constitutia din 1994 a statuat drept limba de stat, "limba moldoveneasca", inclusiv pe fundalul conflictului transnistrean, cauzat - potrivit unor lideri de la Chisinau, dar si de la Tiraspol si Moscova - inclusiv de relatiile prea stranse dintre Republica Moldova si Romania si posibila unire a celor doua state, lucru cerut cu insistenta in acea perioada de unii politicieni si o parte a populatiei de pe ambele maluri ale Prutului.
Si sarbatoarea "Limba noastra cea romana" si-a pierdut din importanta pe care o avea la inceputul anilor '90, cand era considerata la fel de importanta ca Ziua Independentei. In 2004, dupa venirea Partidului Comunistilor la putere, cele doua sarbatori au fost comasate, instituindu-se "Ziua Republicii".
Potrivit datelor furnizate in urma recensamantului populatiei din 2004, 58,8% din populatia Republicii Moldova au declarat ca vorbesc de obicei in "limba moldoveneasca", 16,4% in limba romana, 16,0% in limba rusa, 3,8% in limba ucraineana, 3,1% in limba gagauza si 1,1% in limba bulgara.
Datele respective nu spun insa nimic cu privire la numarul persoanelor care nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova, insa numarul acestora este mare, in special in centrele raionale si orasele mari, precum Chisinau si Balti, ele reprezentand chiar majoritatea populatiei in zona de sud a Republicii Moldova, unde locuiesc preponderent gagauzi si bulgari.
In pofida faptul ca legislatia ii obliga pe oficiali sa cunoasca limba de stat, ministrul Reintegrarii Vasilii Sova nu vorbeste limba romana. De asemenea, nu poseda limba de stat mai multi sefi ai administratiei centrale si locale. Cel putin 15 deputati (din 101) din parlamentul de la Chisinau, toti membri ai fractiunii comuniste, de asemenea nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova, astfel ca pentru ei este asigurata traducerea simultana a lucrarilor parlamentului. (Romanien Global News)