Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Fapt divers
Editorial
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
7353
De la 07 Ianuarie 2003
122579292

Lucullus a luat masa la Pensiunea Rediu

  • Ioan Rotundu
  • 18 January 2015, 23:00
Despre noua pensiune deschisă în pădurea Rediu am auzit numai cuvinte de laudă dar nu-i călcasem pragul. Trecusem pe acolo în vara anului trecut, pe când încă era în construcţie şi am apreciat arhitectura clădirii deplin armonizată cu peisajul păduros din jur.
La sfârşitul săptămânii trecute mi s-a invit prilejul de a cunoaşte mai bine noul local despre care se spune că patron ar fi celebrul Calistru, cel care a scos bani frumoşi din evaziunea cu alcool pe seama societăţii Dalbera şi care s-a bucurat tot timpul de protecţia celor care ar fi trebui să-l verifice asupra legalităţii afacerii patronate. Dar nu cum a adunat bani Calistru ca să ridice frumoasa şi cocheta pensiune mi-am propus să vă atrag atenţia ci cum arată localul şi ce servicii ne oferă care să-i dea o anumită identitate faţă de localurile similare existente şi care ş-au făcut deja o carte de vizită căutată de botoşăneni.
De cum intri în local, atenţia îţi este captată de sala mare destinată primirii şi servirii consumatorilor. Sala este spaţioasă, luminată exact cât trebuie, dotată cu mese rotunde aşezate cu gust şi chiar dacă în şiruri, aranjamentul meselor nu-ţi dă neplăcutul sentiment că te afli într-o sală de cantină. Dimpotrivă, mesele sunt aranjate în aşa fel că nu deranjezi şi nu te deranjează vecinii.
Împrejmuită cu lambriuri din lemn de culoare neagră, cu mobilier de nuanţe închise, sala te îndeamnă să ocupi un loc nu să-ţi doreşti să te vezi cât mai repede afară. Sunt câteva sute de locuri la mese iar sonorizarea sălii este excelentă, muzica auzindu-se uniform în orice colţ al sălii te-ai afla. De remarcat că estrada orchestrei aşezată în dreapta de cum intri în sală, are în faţă un spaţiu larg cu destinaţie de ring de dans.
Am discutat cu lăutarul Cozmiţă, cel care cântă şi încântă consumatorii seară de seară, şi mi-a spus că este extrem de mulţumit de sonorizarea sălii, considerând acest aspect ca unicat prin Botoşani.
De cum ne-am aşezat la masă ne-a luat în primire un tânăr ospătar care ne-a înmânat cartea de bucate. Ne-am orientat spre o tochitură moldovenească, circumspecţi că iar vom găsi în farfurie acea carne cauciucată adusă de prin Europa sau din fermele româneşti unde porcii sunt crescuţi cu substanţe chimice şi injectaţi cu hormoni de creştere. Asupra vinului ne-am orientat la cel al Casei, susţinând ospătarul că este un viun roşu, sec, care se potriveşte la cununie cu tochitura.
Când ne-au fost aduse farfuriile cu tochitură ne-a cam pierit graiul. Într-o farfurie întinsă, destul de mare, aproape cât un platou, trona o grămadă de bunătăţi,, felii de salam şi bucăţi de carne cu slănină, lucru rar în ziua de astăzi prin restaurantele noastre. Alături surâdea în lumina sălii un ochi la tigaie ce stătea prietenos lângă o moviliţă de brânză frământată având forma lingurii de îngheţată. Totul supravegheat de două porţii de mămăligă, şi ele luând forma unei cupe de îngheţară, galbene şi ademenitoare. Ne-a fost adus şi vinul într-o carafă rotundă şi lată, cu gâtul lung, parcă special făcut ca să gâlgâie vinul la turnatul în pahare.
Impresionaţi de mărimea porţiei şi de modul în care arătau bunătăţile din farfurie, ne-am pus pe treabă. Prea erau gustoase şi zemoase bucăţile de carne, prea se asemănau cu cârnaţul de casă feliile din farfurie ca să nu-l ischitim pe ospătar de unde se face aprovizionarea cu carne şi preparate din carne. Aşa am aflat că la bucătărie se foloseşte carne de porc obţinută de la porcii crescuţi în gospodăria ţăranilor, că localul dispune de propriul laborator de carmangerie şi de propria afumătoare, că totul este natural şi preparat după cunoscutele reţete tradiţionale moldoveneşti.
Vinul Casei s-a dovedit a fi şi el la înălţimea bucatelor din farfurie, aşa că ne-am încheiat festinul cu o cafea şi… duşi am fost, deşi tare am mai fi zăbovit la un pahar de vorbă. Nota de plată, pentru trei oameni, a fost de 100 lei. Puţin, foarte puţin, având în vedere mărimea porţiilor, calitatea vinului dar mai ales eleganţa sălii şi atmosfera de intimitate pe care ţi-o oferă.
Alo, domn’ Gicuţă Cojocaru, de la Cucorăni, grijă mare că la Rediu ţi se face o concurenţă cum n-ai mai avut parte până acum. Încep şi ei precum mătăluţă, cu porţii mari, preţuri mici, servicii de calitate şi, în plus, pensiunea este situată într-un peisaj extrem de atractiv, mai ales la vreme de vară, başca apropierea locaţiei de oraş. Pensiunea încă nu este finalizată în amenajări, mai este ceva de lucru, dar din primăvară va lucra la întreaga capacitate proiectată
Lucullus.

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Bancul zilei: Comandantul pescar
Reţeta zilei: Pui îmbătat în bere
Horoscopul zilei
Curtea Constitutionala: Confiscarea extinsa, posibila doar pentru bunuri dobandite dupa 2012
De la frigul din camera, la insecta din ciorba
Cateva detalii semnificative si ceva culise din vizita presedintelui Iohannis la Bruxelles
Plus o intalnire privata
Victor Ponta vrea ca votul din diaspora să nu mai fie organizat de Guvern
Victor Ponta, despre oferta de case RA-APPS transmisa lui Traian Basescu
Este un client foarte cusurgiu
Botoşani: Un drept la replică bazat pe acte fabricate
Ioan Rotundu
Geoana: "Ponta-Pinnochio" isi da doctoratul in minciuna cand spune ca i-am cerut sa fiu ministru
Boala lăcomiei după banul nemuncit
Ioan Rotundu
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog