Ce a fost prima data: publicitatea sau obezitatea?
Dupa publicitatea la tabac si alcool, urmatoarea pe listă restrictiilor legale este publicitatea „dietetică“. Toată lumea incearcă să găsească vinovati pentru fenomenul obezitătii. De multe ori, dezbaterile care au loc se concentrează pe judecati de tip „oul sau gaina“: publicitatea este cauza ingrasarii sau ingrasarea este cauza publicitătii la produsele dietetice? Un răspuns clar nu a fost transat pănă acum. Dar intrucat publicitatea are un „cazier“ destul de consistent, este foarte posibil să aiba tot mai mult de-a face cu legile.
Intâi te ingraşă, apoi iti propune să slăbesti
Tocmai cei care au contribuit decenii la rănd la ingrăsarea populatiei cu produsele lor vin acum cu spectaculoase strategii de marketing, oferind produse pentru mentinerea siluetei. Companiile care produc băuturi carbogazoase sunt cele mai mari specialiste in produse care nu ingrasă. Dupa ce ies pe piata cu băuturi normale, la ceva timp apar si variantele light sau diet ale acestora. Chiar si fast food-urile, cel mai des acuzate de cresterea obezitatii, propun, de ceva vreme, meniuri diet. Asa s-a ajuns la zecile de formule folosite pe ambalaje: „fără calorii“, „fără grăsimi“, „ fără colesterol“, „diet“, „light“, „fără zahăr“, „fără adaos de zahăr“ etc. Cine mai stie cate sunt sau măcar ce inseamnă?
Fenomenul diet, pe mâna legiuitorilor
Lumea si-a cam dat seama că afirmatiile de acest gen de pe etichete nu se prea potrivesc cu efectele, asa incât fenomenul produselor dietetice a fost dat pe mâna legii. La sfarsitul lunii trecute, Parlamentul European a decis sa adopte noi reglementari privind publicitatea inselatoare legată de afirmatiile nutritionale. Este vorba, in primul rând, de folosirea in scopul comercializării produselor a afirmatiilor referitoare la materii grase, la zahăr si la sare. Aceste trei substante, consumate in cantitati mari, sunt nocive pentru sănătate. De multe ori, un produs este prezentat drept lipsit de grăsimi, dar se omite să se mentioneze pe etichetă ca acesta contine o anumită cantitate de zahăr. In urma unui studiu al Biroului European al Consumatorilor, s-a constatat ca etichetele produselor alimentare care contin afirmatii gen „reduce colesterolul“ sau „continut scăzut de grăsimi“ pot fi inselatoare pentru consumatorii care nu inteleg intotdeauna tabloul nutritional. Acelasi studiu arată ca majoritatea consumatorilor acordă mai multa atentie argumentelor publicitare de pe ambalaj si mai putina atentie informatiilor nutritionale aflate, de obicei, pe spatele ambalajului. 53% din subiectii intervievati (cate 600 de persoane din mai multe târi membre ale Uniunii Europene) au spus câ au incredere in afirmatiile de pe etichete. In acest context, Parlamentul a decis ca aceste informatii trebuie sa fie complete, pentru a nu induce in eroare consumatorii.
Reglementările obligă la onestitate
Noile reglementari impun că aceste trei tipuri de informatie - referitoare la zahăr, grăsimi si sare - sa fie „legate“. Adică, in cazul in care se afirmă că produsul nu are grăsimi, pe aceeasi etichetă si in apropiere trebuie să se mentioneze, daca este cazul, faptul ca are zahăr sau sare. Produsele care contin cel putin două din cele trei elemente nu-si vor putea face publicitate cu afirmatii nutritionale. Nu poti vinde produsul pe motiv ca este sărac in sare, când acesta are zahăr si grăsimi. Practic, aceasta reglementare îi va obliga pe producatori să fie onesti fată de consumatori. Dacă produsul lor este fără zahăr, dar are grăsimi si sare, nu-si pot face publicitate trecănd produsul respectiv drept dietetic. Ca măsuri de tranzitie, produsele care contin alegatiuni „low fat“ vor putea rămăne pe piată vreme de doi ani, iar cele care pretind că reduc colesterolul, cel mult trei ani. Aceste alegatiuni, cum ar fi „low fat“, vor avea definitii standardizate, agreate de UE. In plus, orice informatie referitoare la sănătăte va trebui probată stiintific inainte ca produsele să fie puse in vănzare. (Comunicat de presă)
