Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Editorial
Învăţământ
Sănătate
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Reportaje
Comentarii
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
14005
De la 07 Ianuarie 2003
122899654

Mărţişorul, tradiţie, istorie, cultură

  • 28 February 2010, 23:00
După opiniile specialiştilor locali, tradiţia mărţişorului în zona Botoşanilor se pierde în negura timpului, la fel ca şi în tot spaţiul românesc de altfel, în pofida unor opinii independente care amplasează apariţia acestuia abia în secolul XVIII. Iar la baza acestui frumos gest, de a oferi persoanei dragi un simbol al primăverii, se află un vechi obicei din lumea satului, al mamei care, în ziua de 1 martie, prindea de mâna copiilor, încă dinainte de răsăritul soarelui, un mărţişor împletit. Ce a mai rămas din acest obicei minunat, în care tradiţia se împleteşte deopotrivă cu frumuseţea, dragostea şi cultura, cât de aproape este el astăzi de artă sau de prost gust, am încercat să aflăm discutând cu specialişti din domeniul etnografiei şi nu numai.

Simbol de sănătate, prosperitate, noroc
La început, firul mărţişorului, care simboliza şirul zilelor şi al săptămânilor care se înlănţuiesc într-un an, era alcătuit din două culori, alb şi negru, având o simbolistică ceva mai deosebită decât cea acceptată ulterior, când culorile firelor împletite au devenit albul şi roşul. “Era vorba aici de lupta contrariilor, între anotimpul cald care se apropie (reprezentat de firul alb) şi frigul iernii care pleacă (reprezentat de firul negru). Mărţişorul, ale cărui fire erau iniţial de lână, înainte de a deveni din mătase sau din aţă, era dăruit ca un simbol aducător de sănătate şi voie bună, ba uneori ca de noroc. Ulterior, simbolistica mărţişorului s-a îmbogăţit prin adăugarea dorinţei de bunăstare şi, implicit, prin alăturarea celor două fire unui bănuţ, unei monede, având rolul de a aduce prosperitate”, explică doctorul în etnologie Angela Paveliuc Olaru. Deşi, iniţial mărţişorul se punea la mână, după o perioadă de tranziţie în care a fost legat la gât, s-a ajuns la obiceiul actual, în care este agăţat în piept.

Zona în care broderia înlocuieşte simbolul
O altă specialistă cu care am stat de vorbă despre această frumoasă tradiţie, Steliana Băltuţă, şeful secţiei de Etnografie din cadul Muzeul Judeţean Botoşani, crede că “mărţişorul este un obicei vechi, de pe vremea dacilor, oferit sub forma unui bănuţ auriu, simbolizând lumina şi căldura solară, aducător de noroc şi ocrotire. Din punct de vedere artistic, mărţişorul s-a amplificat şi s-a dezvolatat, mai ales în ceea ce priveşte tehnica de realizare. Când fetele au adoptat firul alb-roşu, având simbolul de trecere de la albul zăpezii la roşul discului solar, au început să folosească tot mai mult acul, realizând din cele două fire elemente brodate sau cusute, reprezentând mai ales elemente vegetale precum trifoiul cu trei şi patru foi, floarea de măr sau de cireş în patru petale, ori simbolul bobului de grâu”.
Nu mai puţin interesant este faptul că, în ceea ce priveşte forma mărţişorului, zona Botoşanilor se caracterizează, cel puţin pentru un timp care cuprinde primii 50 de ani ai secolului XX, chiar prin lipsa simbolului, a figurinei în sine, el fiind de multe ori doar din aţă sau mătase, fetele întrecându-se să-l realizeze însă cât mai artistic. “Îmi amintesc bine că acum circa 40-50 de ani, primeam şi eu şi cei din familia mea doar mărţişoare brodate minunat, împletite artistic, care necesitau multă migală”, relatează Steliana Băltuţă.
În funcţie de tradiţia fiecărei zone etnografice în parte, mărţişorul se purta fie până în ziua de 9 martie, cea numită în popor “40 de Sfinţi”, fie până la 1 mai (de Armindeni), fie până la venirea primelor berze, după care se agăţa, de regulă, în crengile unui copac tânăr, observându-se apoi cu atenţie modul în care pomul respectiv înflorea şi rodea, existând în acest sens credinţa că între soarta omului şi soarta pomului este o legătură indestructibilă. Tradiţia aceasta se păstrează şi astăzi, mai ales în
rândul comunităţii de rromi (şi nu numai) din Flămânzi, unde, după cum ne spunea o reprezentantă a Partidei Rromilor “Pro Europa”, “mămicile prind mărţişorul la mâna copiilor. După două săptămâni, iau mărţişorul de la mâna copiilor şi îl prinde pe ramutile copacilor tineri cu speranţa că aceştia vor creşte frumoşi şi sănătoşi, ca şi copii lor. Obiceiul nu este răspândit însă numai comunitatea rrpmilor căci, în ultimul timp, am văzut multe familii de români care fac acelaşi lucru”.

Cusut cu aceeaşi dragoste şi migală ca şi costumul de mire
De obicei, mărţişorul actual se oferă, de către bărbaţi, fetelor şi femeilor, dar există şi excepţii, în zona Botoşanilor mai ales, când bărbaţii sunt aceia care aşteaptă să primească de 1 martie mărţişorul mult dorit. “O caracteristică deosebită a zonei noastre este ca fetele să ofere, în prima zi a lunii martie, mărţişoare băieţilor. Părerea mea este că această frumoasă desincronizare cu obiceiul tradiţional se trage dintr-o altă tradiţie locală. Probabil că fetele nici nu concepeau să nu fie ele cele care oferă mărţişoare băieţilor din moment ce ele erau cele care le coseau, care le fabricau, şi pe care le realizau cu aceeaşi migală şi pricepere cu care, înainte de măritiş, coseau costumul de mire, pe care viitorul soţ îl va purta în ziua căsătoriei”, mai explică etnograful Steliana Băltuţă.
Faptul că obiceiul aparţine în primul rând moldovenilor este dovedită şi de un alt fapt revelator: în Republica Moldova, indiferent dacă este vorba de Bălţi, Orhei sau Chişinău, tradiţia se păstrează nealterată şi chiar dacă şi tinerele sau mamele primesc la rândul lor mărţişoare, cele mai multe sunt oferite tot de fete, băieţilor. “Tradiţia este veche de când lumea şi am avut chiar ocazia să găsesc scrisori ale mamei şi bunicii mele în care pomeneau, cu zeci de ani în urmă, depre acest obicei”, ne spune Veaceslav Racu, din Orhei, Republica Moldova, elev la Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”. Tot de la el am aflat că, sub nici o formă, nu ar cumpăra mărţişoare cu simboluri dubioase sau aparţinând subculturii şi că “la noi, cele mai solicitate mărţişoare sunt cele simple, în formă de inimioară”.

Băieţii sunt mai timizi la cumpărat mărţişoare
Spre plăcuta noastră surpriză, într-un magazin frecventat de foarte mulţi tineri, situat în apropierea Liceului “Mihai Eminescu”, nu am descoperit decât mărţişoare de calitate, precum inimioarele din sticlă transparentă în interiorul căroara sunt desenate semnele zodiacului, felicitările cu mărţişoare brodate sau figurinele simple. Într-un top al celor mai cumpărate mărţişoare, pe primul loc se află mărţişoatele lucrate de mână, broşele sub formă de flori şi mini-felicitările cu figurine.
În toate oraşele judeţeului au apărut mărţişoare frumose, moderne, introduse în felicitări mici sau mari, şnururi frumoase, împletite ba chiar şi mărţişoare sub formă de flori, încapsulate în cutii de plastic. “Mărţişoarele sunt cumpărate de doamne şi de tinere aşa că, până în prezent, de circa două săptămâni de când le-am introdus în vânzare, nici un băiat nu a cumpărat de la noi vreun mărţişor, probabil că aşa sunt ei, mai timizi sau mai ruşinoşi”, ne-a spus vânzătoarea Adriana Vorvoreanu. “Bărbaţii nu trebui să uite că tradiţia s-a schimbat, acum domnii fac cadouri la doamne, chiar şi de 1 martie”, a specificat, râzând colega acesteia.
Chiar dacă recunoasc faptul că majoritatea mărţişoarelor le oferă prietenilor şi colegilor de clasă, fetele nu fac rabat de la calitatea simbolului cumpărat. “Cred că fiecare mărţişor trebuie privit cu atenţie, iar simbolul ales trebuie să reprezinte într-un fel caracterul persoanei căruia i-l oferi”, ne-a spus eleva Cristina Popovici. (B.P.F.)


Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Guvernul Boc împarte mere elevilor, dar pe banii primăriilor
Autoturism furat în Italia găsit de poliţişti al Botoşani
Mărţişorul din tinereţe
Samsarii de animale au zilele numărate
Facilităţi pentru firmele care vor angaja şomeri
Ludovic Orban: Candidez la şefia PNL
Comentariul comentariilor (XXXVI)
Ioan Rotundu
Daniel Constantin este noul preşedinte al PC
Un sat din Venezuela, scufundat în urmă cu 25 de ani, a reapărut la suprafaţă
Între ameninţare şi şantaj
Mirosul sângelui i-adună în haită
Ioan Rotundu
Am aflat din Monitorul Oficial ca am fost demis de la IICC, mă aşteptam la asta
Scutiri de impozite pentru firmele înfiinţate de tineri
Primele rachete americane Patriot vor ajunge în Polonia în aprilie
România pierde miliarde de euro din cauza nefinanţării invenţiilor
9 motive de a nu manca în oraş
Robert Mugabe şi-a sărbătorit ziua de naştere cu o petrecere de 300.000 de dolari
Cum ne-alegem sărbătorile?
Caricatură politică: Mărţişoare pe placul lui Ţâbu
Bucătoria gustoasă: Plăcintă cu brânză de vaci şi afine
Bancul zilei: Replica ardeleanului
Horoscop
Investiţii spitaliceşti rămase fără finalitate
Utilizarea inadecvată a antibioticelor aduce noi necazuri
Bugetarii nu vor salariile pe card
La gradaţii de merit puţine pretendenţii sunt mulţi
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog