Mici, ca pe vremea când era bunica domnişoară!

Adevăraţii mici nici pe departe nu mai sunt cei din comerţ. Nu mai sunt, pentru că birtaşii au tot dijmuit reţeta de s-a ajuns să mănânci iască, şi nu acei mici zemoşi din vremurile bunicii. Hai să punem de nişte mici, care să miroase mai ceva ca-n vremurile când bunica era domnişoară şi ieşea la hora din sat.
- Staţi, nu daţi fuga după bere! Avem multă treabă până când vom stropi micii cu amăruiul şi râvnitul lichid.
Aşadar, mai întâi dăm fuguţa până la măcelărie. Se poate şi la cea din colţ, dacă n-au demolat-o. De vom face micii numai din carne de vită, ne trebuie din cea fără os, de la ceafă, cam 2,3 kg. Dacă vrem mici cu carne de berbec, atunci împărţim: 1,3 kg carne de berbec şi 1,5 carne de vită. Acum, că ne-am rostuit cu carnea, să trecem şi pe la lipovanca cu mirodenii. Ne trebuie 5 g cimbru praf, usturoi cam 100 g, doi ardei iuţi, din cei ruşinaţi la faţă, 10 g mirodenii de cârnaţi. Na, c-am uitat de oasele sită. Înapoi în hala de carne să mai cumpărăm vreun kilogram de bodolane de vită, că mare nevoie vom avea de ele. Dacă nu avem uitat prin vreun borcan din debara, cumpărăm şi o pungă de bicarbonat, deşi vom folosi numai 40 g, dar este bine să avem o rezervă pentru nu se ştie ce nevoie culinară. Presupunând că plicul cu piper, de 5 g, îl avem acasă, ne retragem strategic în bucătărie. Spălăm carnea, o tăiem bucăţi şi o dăm prin maşina cu sita mare.
- Staţi, lăsaţi sticlele în debara! Tot nu-i momentul pentru bere.
Carnea tocată, în care am pus sarea şi bicarbonatul, o punem în frigider şi o uităm acolo până a doua zi, cam pe la aceeaşi oră. Între timp am pus oasele la fiert, şi ne-am rostuit cu ceva zeamă de oase. A venit şi vremea să scoatem amestecătura din frigider. O mai dăm odată prin maşina de tocat, cu sita măruntă, frământăm bine tocătura cu zeama de oase, 300 ml nu mai mult. Adăugăm piperul, ardeii iuţi uscaţi şi pisaţi, mujdeiul de usturoi strecurat, mirodeniile de cârnaţ şi cimbrul.
- Da, acum puteţi să trageţi o fuguţă până la chioşc şi să cumpăraţi berea. Pusă la rece, va fi numai bună de băut la vremea când se vor părpăli micii.
Frământăm bine toată compoziţia şi porţionăm micii (8 cm lungime şi 1,5 cm grosime). Cineva priceput, va pune grătarul în funcţiune. Se poate şi în faţa blocului, la nevoie, Numai să fie cărbuni din lemn, c-aşa-i stă bine micului. Când grătarul s-a înfierbântat, precum soacra în cearta cu nora, iute punem micii la fript. Berea tocmai s-a răcit. Poftă bună! Un singur lucru îmi doresc: n-aş vrea să vă fiu vecin. (Lucullus) JD 1830/20/07/2006