Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Editorial
Învăţământ
Sănătate
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Comentarii
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8697 lei
1 USD = 3.9827 lei


Număr accesări
Astăzi:
9151
De la 07 Ianuarie 2003
95521314
Mihai Crăciun

Arhitectul român care a proiectat un turn de 248 m la Tokyo

  • 13 March 2011, 23:00
Mihai Craciun este arhitect roman stabilit in Statele Unite, la New York. A emigrat din Romania, in 1983. A studiat la Harvard, iar din 1997 lucreza la unul dintre cele mai bine cotate birouri de arhitectura din America, Skidmore, Owings & Merrill (SOM), senior designer. Mihai Craciun a lucrat la proiectarea unor cladiri importante din New York, Tokyo, Sao Paolo, Kuweit si Singapore.
Acum face parte din echipa care proiecteaza Freedom Tower, cladirea care va inlocui turnurile gemene cazute la 11 septembrie. Cum trebuie proiectat un turn ca sa reziste la un asemenea cutremur? Ce materiale de constructii se folosesc? Cum a reusit Japonia sa ramana in picioare dupa un asemenea seism? Primiti raspunsul de la arhitectul care a participat la proiectarea Tokyo MidTown, o cladire de 248 de metri din Tokyo.
Catiusa Ivanov: Din experienta japoneza, ce ne puteti spune despre regulamentele japoneze privind rezistenta cladirilor la cutremure?
Mihai Craciun: O sa incep prin a spune ca suntem alaturi de familiile japoneze care au pierdut copiii, parinti, rude, in aceasta calamitate. Eu sunt arhitect, nu inginer, dar pot sa va spun, ca in ceea ce priveste constructiile inalte, codurile de constructii sunt foarte stricte pentru a minimaliza consecintele unor asemenea dezastre. Faptul ca toate cladirile inalte au rezistat unui asemenea seism arata ca toata lumea si-a facut bine treaba si ca prevederile din aceste normative sunt eficiente.
Catiusa Ivanov: Mai exact, ce prevad aceste regulamente, ce materiale si ce tehnologii se folosesc?
Mihai Craciun: Structura este, evident, cel mai important element al cladirii, din punct de vedere al rezistentei la seism. Structura tuturor cladirilor inalte a fost proiectata in asa fel incat consecintele unui asemenea cataclism sa fie cat mai reduse. Aceste regului de proiectare ale structurii sunt impuse de niste coduri.
Pot spune ca legislatia din Japonia se aseamana, din acest punct de vedere, cu legislatia din Romania. Desi deschiderile intre stalpii de rezistenta sunt foarte mari, elementele de structura sunt calculate astfel incat sa reziste.
Exista specificatii foarte clare pentru evacuarea persoanelor, iar regulile de proiectare sunt foarte stricte si se incearca anticiparea fenomenelor naturale care vor avea loc. Peretii cortina sunt proiectati pentru a rezista la anumite deformari.
Desi majoritatea materialelor de constructie care se folosesc sunt la fel ca in restul lumii, betonul are o rezistenta superioara, iar la cladirile inalte este folosit in ascociere cu otelul.
Muncitorii care lucreaza in constructii sunt foarte bine pregatiti si foarte constienti de munca pe care o presteaza. Sa va dau un exemplu, cei 600.000 mp de la Tokyo MidTown au fost finalizati in 2 ani. Au lucrat mai multe companii de constructii.
Fiecare persoana - de la cea mai putin calificata, pana la cele mai calificate - au lucrat cu multa responsabilitate. Fara indoiala, Japonia este tara cel mai bine pregatita pentru a raspunde unor asemenea fenomene.
Catiusa Ivanov: La cladirile noi s-au folosit tehnologii foarte avansate, dar nici cladirile vechi nu au cazut. Cum va explicati acest lucru?
Mihai Craciun: Pentru constructiile noi au fost folosite tehnologii foarte avansate, de care v-am vorbit: beton cu rezistenta foarte buna, asocierea betonului cu otelul. Dar tehnologia nu inseamna numai materiale folosite, ci si atentia data detaliilor. Cladirile vechi, chiar daca nu s-au folosit asemenea tehnologii, sunt proiectate foarte responsabil, cu gandul la asemenea catastrofe.
Catiusa Ivanov: Regulile acestea foarte stricte influenteaza calitatea arhitecturii?
Mihai Craciun: Desi normele de proiectare sunt foarte stricte, asta nu impiedica arhitectii sa fie creativi. Din contra, arhitectul lucreaza cu inginerul si gasesc impreuna solutii potrivite. Este o provocare. In cazul proiectului la care am lucrat eu, partea de inginerie a fost foarte importanta. Proiectul a inceput in jurul anului 2000. Proiectarea a durat 4 ani, iar construirea lui a durat 2 ani. Cladirea fost terminata in 2007.
Agenţia de ştiri HotNews

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscop
Bancul zilei: Tratament… medical
Caricatura zilei
Cutremurul din Japonia ar fi deplasat cu 2,4 metri principala insulă din arhipelagul nipon
O persoană care încerca să fotografieze valurile a murit în SUA
Nu putem fi toţi preşedinţi în PSD
Cine mişcă în front sa ne lase!
Încălcarea semnăturii: Crin Antonescu, “Felix” şi Declaraţia de la Praga
Peretele reactorului de la Cernavodă rezistă la un impact cu un Boeing 747
Visul american pentru Republica Moldova
În timpuri de criză, românii din diaspora primesc mâncare de acasî
Guvernul japonez: Cutremurul va avea un impact economic major
Guvernul japonez: Cutremurul va avea un impact economic major
Dihonia răvăşeşte din nou clasa politică
Ioan Rotundu
Elevi botoşăneni premianţi la un concurs internaţional de robotică
Botosaniul se implică din nou în campania „Earth Hour”
Lucian Aroşoaie, dărăbănean de frunte în viziunea liberală
Marcu trage cu arcu’ în… ministrul Finanţelor
„SOS, salvaţi Maternitatea Botoşani”
Forumul Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi
Noi piedici privind acordarea de ajutoare sociale
Şomerii sunt chemaţi din nou la întâlnirea cu angajatorii
SomaţI să-şi ia acasă cărţile de muncă
Laudele obligă
Ioan Rotundu
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă