Miliţia nu a murit la Dângeni

În urmă cu câţiva ani noi am publicat o anchetă referitoare la distrugerea unui parc dendrologic din Dângeni. La vremea respectivă s-a dovedit că arbori ocrotiţi de lege au fost tăiaţi de un poliţist local şi folosiţi în interes personal. Ba chiar s-a găsit şi un ţap ispăşitor pentru salvarea poliţistului, în spiritul colegialităţii de breaslă. Deşi istoria a început prin 2002, se pare că nici acum metehnele miliţieneşti nu au fost abandonate. Dar nimeni nu abordează problema. Se confirmă astfel împământenirea ideii, eronate, că poliţistul este omul legii şi legea este nevolnică împotriva celor care o aplică după bunul plac. În ultimii ani, conacul Mavrocordat din Dângeni(foto1) a devenit o sursă de materiale gratuite. Unii spun c㠄beneficiarii” sunt hoţii localnici. Alţii, dar şi datele ecuaţiei, arată către poliţistul Ion Onofriesei. În 1941, respectivul conac a fost atribuit în proprietate indiviză fiilor lui Ioan Gh. Mavrocordat. În 1947, unul din cei trei urmaşi, Constantin, moare. În 1949, prin Decretul 83, imobilul conacului Mavrocordat a fost confiscat. Mai târziu a fost transferat la IAS Dângeni, unitate transformată ulterior în Agrojim SA. După 1962 au decedat şi ceilalţi doi fii ai lui Mavrocordat, Alexandru şi Nicolaie. În 2001 nepoţii lui Mavrocordat au formulat o cerere de retrocedare a conacului. Iniţial cererea le-a fost respinsă. Conacul se afla încă în administrarea societăţii Agrojim, la care AVAB era acţionar în proporţie de 71%. În 2002, în dosarul 206/F/2001, judecătorul sindic declanşează procedura de lichidare judiciară a societăţii Agrojim. De atunci şi până acum, revendicatorilor încă nu li s-a retrocedat imobilul solicitat. Conacul este amplasat într-o zonă împădurită declarată parc dendrologic, protejat, prin Hotărârea nr.5/1995 a Consiliului Judeţean Botoşani. În 2002, poliţistul care a fost lăsat să locuiască în conac a tăiat câţiva dintre aceşti copaci pentru uz personal. Într-o anchetă făcută de „Jurnalul” la vremea respectivă au existat oameni care ne-au arătat chiar şi la ce a folosit poliţistul fiecare dintre arborii tăiaţi. Unul dintre revendicatorii conacului, Şerban Alexandru Dimitriu, din Bucureşti, a făcut o plângere în acest sens. Plângerea era îndreptată împotriva poliţistului locatar al conacului, Ion Onofriesei. Cu toate acestea, în spirit de colegialitate, vinovat a fost găsit, atunci, lichidatorul judiciar al societăţii Agrojim SA Dângeni. La scurt timp toată povestea a fost îngropată în uitare. Nimeni nu a plătit pentru pagubele produse prin tăierea ilegală a arborilor din parcul dendrologic. Între timp, poliţistul a continuat să locuiască acolo. Dar şi distrugerile şi furturile de la conac au continuat. Şi nimeni nu s-a sesizat. Nici măcar poliţistul de sub nasul căruia se fură în continuare. „La conac se continuă distrugerile. După tăierea copacilor, au trecut la furturile din clădire. S-au scos unele sobe, geamurile, obiecte de mobilier. Se smulge parchetul şi se pune pe foc. Într-o parte a conacului locuieşte poliţistul. Altfel probabil nu mai rămânea nimic. Până şi arhiva a fost furată şi pusă pe foc. Mâine, poimâine, or să ajungă să ia şi acoperişul” , crede primarul comunei Dângeni, Stelică Trofin. Poliţistul nu a fost de găsit, pe timpul vizitei noastre, duminică. Probabil datoria îl chemase pe undeva prin localitate, chiar dacă afară era un ger de crăpau pietrele. De altfel şi în 2002 Onofriesei a fugit de ochii presei. „În povestea asta am fost cercetat eu, nu poliţistul. E o prostie, nu m-am dus dus nici cu drujba, nici n-am dat ordin să se taie copacii. S-au tăiat nişte copaci dar nu de către mine. Şi în mod ilegal. Am fost găsit ţap ispăşitor, pornindu-se de la ideea că prin 2002 eu am vândut nişte copaci. Dar aceştia fuseseră rupţi şi dezrădăcinaţi de către o furtună. Ca să nu se fure, eu i-am cubat şi i-am vândut. Plângerea moştenitorului era îndreptată exact spre poliţistul respectiv. În schimb, băieţii, fiind colegi de breaslă, au găsit de cuviinţă să mă cerceteze pe mine. Am dat declaraţii pe la poliţie, până la urmă s-a înmormântat totul. Ştiu că era o femeie pe acolo care spunea că un copac a fost tăiat de poliţist şi l-a dat pentru casă, altul era pentru nu ştiu ce muncă, alţii au fost puşi pe foc. Poliţistul locuieşte acolo. Nu cred că vine cineva să fure. N-am forţat să-l evacuez. M-am gândit că măcar nu vin alţii să fure mai rău. Îl tolerăm aşa, că oricum o să iasă afară. E greu de presupus că un hoţ se duce şi fură de la poliţie. Nu ştiu iarna asta ce a mai fost pe acolo” , a declarat avocatul Constantin Dascălu(foto2), lichidator al societăţii Agrojim Dângeni. Din spusele sale, am înţeles că, până la urmă, conacul va fi retrocedat moştenitorilor lui Mavrocordat. Retrocedarea se va face în natură, dar revendicatorii vor avea de plătit nişte bani primăriei locale. Fosta societate Agrojim a făcut nişte amenajări la clădirea conacului şi acestea vor trebui plătite. „Pentru acestea avem de încasat vreo 700 milioane lei de la moştenitori. Creanţele sunt mai mari de 1 miliard. Dar primarul să nu umble cu părul între ochi. Dacă era interesat de ce nu a executat silit societatea înainte de declararea falimentului, când se mai putea scoate ceva” , a mai adăugat Dascălu. Agrojim a intrat în lichidare la data de 5 martie 2002, iar Trofin este primar din 2000. Revendicatorii conacului sunt toţi bucureşteni. Şerban Dimitriu, Maria Lalu, Ioan Mavrocordato, Rafael Alfons, sunt nepoţi ai lui Ioan Ghe. Mavrocordat. Pe vremuri, marea majoritate a locuitorilor din Dângeni lucrau la Agrojim, care era o mare întreprindere agricolă de stat. Ferma se întindea de la şoseaua localităţii Ungureni până la Prut. Era organizată în vreo 17 ferme de seminţe, de creştere a albinelor, de cultivare a căpşunilor. Actualmente lichidatorului i-a rămas puţin din averea Agrojim de valorificat. Mai are doar câteva bunuri mobile nesemnificative şi câteva construcţii, barăci, care nu prezintă interes. Cum se poate continua o hoţie chiar sub ochii poliţistului, am încercat să aflăm măcar telefonic. Un coleg al poliţistului Onofriesei ne-a spus că acesta nu poate fi găsit. El ne-a mai spus că dosarul pentru tăierea arborilor de la Dângeni a fost instrumentat de colegii de la Botoşani şi că nu ştie ce s-a mai întâmplat ulterior. Din datele noastre ştim că Ion Onofriesei a fost mutat disciplinar în urmă cu mai mulţi ani, de la postul de poliţie din Cristeşti. Localnicii de aici nu l-au uitat nici acum. Cândva se făceau peşcheşuri bune cu Ionuţ. Cel mai mult îi duc dorul comercianţii ilegali de material lemnos din zona respectivă. Nici cei care au încăput pe mâna lui în perioada când a fost miliţian nu l-au uitat. Dar aceştia îl pomenesc altfel. (Marian MOROŞAN)