Minciunile comisarului de mediu Liliana Popovici au picioare scurte

Aşa cum am mai afirmat, comisarul şef al Gărzii de Mediu Botoşani Cristina – Ionela Kashyap m-a chemat în judecată, supărată fiind pe faptul că am publicat prin anul 2017 o serie de articole despre incompetenţa sa profesională demonstrată prin atitudinea sa faţă de primarul oraşului Săveni Relu Târzioru care a sfidat legile privind protecţia mediului neînchizând groapa de gunoi a oraşului pentru care nu mai avea autorizaţie de mediu.
De ce abia după 5 ani de la publicare am fost chemat în judecată şi nu atunci când am publicat articolele? Pentru că între timp au apărut şi alte dovezi ale incompetenţei sale profesionale pe care le-am publicat iar ea, ca şi alte persoane corupte despre care s-a scris în Jurnalul, a crezut că acţionându-mă în judecată mă voi speria şi nu voi mai publica nimic despre activitatea sa controversată.
S-a înşelat aşa cum s-au înşelat şi alţii, dar în comentariul de faţă un alt aspect vreau eu să dezvălui. Kashyap s-a arătat extrem de supărată că am publicat pamfletul intitulat „Indianca, dolarii şi parlamentarii”, un pamflet extrem de bine ancorat în realităţile acelor vremuri din Garda de Mediu Botoşani.
Ce nu ştie Kashyap este faptul că nu eu sunt autorul acelui pamflet, deşi este o creaţie literară meritorie, ci aparţine unei angajate a instituţiei pe numele de Liliana Popovici, comisarul care din umbră susţine acum demersul juridic al lui Kashyap împotriva mea.
Iată paşii care au fost urmaţi în publicarea acestui pamflet. În primul rând că am avut colaborări cu familia Popovici pe mai multe planuri, Iar său Gabriel Popovici a intermediat între mine ş soţia sa mai multe discuţii referitoare la groapa de gunoi de la Săveni.
În cadrul acestor discuţii mi s-a propus să public un pamflet la adresa Cristinei Kashyap. I-am spus comisarului Liliana Popovici că dacă pamfletul este realizat după canoanele literare ale genului, nu am nimic împotrivă să-l public.
În data de 11.05.2017 am primit pe mail-ul Jurnalului pamfletul. În seara zilei de 12 mai l-am sunat pe soţul acesteia, adică pe Gabriel Popovici, cu care am avut următoarea discuţie la ora 22.31:
„R. I. - Te îmbrăţişez frăţioare!
P.G. – Asemenea!
R.I. - Pamfletul acesta îţi aparţine?
P.G. - Îm!
R.I. - Îi fain construit.
P.G. – Mersi! Eu zic că-i bestial.
R.I. – Da! Apare mâine .
P.G. – Mulţumesc!
R.II. - Acuma l-am citit. Da! Mă interesează subiectul acesta! Poate o să fie comentarii şi mai primesc informaţii.
P.G. - Păstrăm legătura. O seară frumoasă!
R.I. - La fel!
P.G. - Doamne ajură!”
După această discuţie, la ora 23.00, am postat pamfletul care a putut fi accesat începând cu ziua de 13 mai 2017.
În asemenea situaţie, la termenul de judecată din 23 iunie a.c., voi depune în apărare dovezile care demonstrează că cele scrise în acel pamflet nu-mi aparţin dar că sunt fapte ce aparţin realităţii. Iar dacă Liliana Popovici, din critic al şefei sale Kashyap a devenit apărătorul acesteia, se înşeală amarnic. Îi voi demonstra şi o altă faptă reprobabilă a sa, respectiv cum a minţit într-o declaraţia dată în faţa unu judecător în calitate da de martor.
(Va urma)