Parchetul de pe lângă Curtea Supremă își exprimă preocuparea cu privire la oportunitatea modificării unor soluții legislative care în timp și-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformității lor cu Constituția; modificarea unor soluții legislative fără luarea în considerare a consecințelor în planul punerii lor în aplicare; lipsa unor corelări necesare între normele Codului de procedură penală, precum și între acestea și legea de organizare judiciară; lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru soluțiile procesuale noi.
Parchetul de pe lângă Curtea Supremă consideră că trebuie reevaluate cu atenție acele soluții legislative care ar putea impieta asupra bunei desfășurări a urmăririi penale.
Comunicatul Ministerului Public
Având în vedere dezbaterile existente în spațiul public referitoare la modificările propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală, precum și solicitările mass-media de a prezenta un punct de vedere instituțional privitor la aceste aspecte, Biroul de informare și relații publice este abilitat să comunice următoarele:
Prevederile în discuție conțin modificări numeroase, dintre care o serie de soluții legislative cu caracter de noutate, a căror evaluare impune un examen aprofundat. La o primă lectură a propunerilor de modificare a codurilor penale, Ministerul Public își exprimă preocuparea îndeosebi cu privire la următoarele chestiuni de ordin general: oportunitatea modificării unor soluții legislative care în timp și-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformității lor cu Constituția; modificarea unor soluții legislative fără luarea în considerare a consecințelor în planul punerii lor în aplicare; lipsa unor corelări necesare între normele Codului de procedură penală, precum și între acestea și legea de organizare judiciară; lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru soluțiile procesuale noi.
În acest stadiu al dezbaterii publice, Ministerul Public consideră că trebuie reevaluate cu atenție acele soluții legislative care ar putea impieta asupra bunei desfășurări a urmăririi penale, dintre care enumerăm: imposibilitatea folosirii înregistrărilor făcute de alte persoane privind propriile lor convorbiri, ori a altor înregistrări legal efectuate (cum ar fi cele prin camerele de supraveghere din spații publice); reducerea categoriilor de infracțiuni pentru care se poate dispune arestarea preventiveă (spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventivă pentru infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, furt, furt calificat, înșelăciune, abuz în serviciu, delapidare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, supunerea la rele tratamente, spălarea de bani ș.a.); instituirea condiției ca, în situațiile în care legea penală prevede o consecință favorabilă pentru denunțător, denunțul să fie formulat într-un anume termen pentru ca aceste consecințe să se producă, în condițiile în care o serie de infracțiuni grave ar rămâne, în lipsa acestor acte de sesizare, necunoscute; clasarea oricărei cauze în care făptuitorul nu este identificat timp de un an de la începerea in rem a urmăririi penale.
Același efect negativ l-ar putea avea și o serie de prevederi care, sub aparența sporirii unor garanții procesuale, vor duce în realitate la încălcarea dreptului la un proces echitabil și la restrângerea posibilităților de apărare a părților sau a subiecților procesuali principali. Pentru exemplificare, menționăm: obligativitatea începerii urmăririi față de o persoană atunci când ea este indicată în actul de sesizare, coborând astfel nepermis standardul pentru formularea acuzației penale, care nu mai este practic atributul organului judiciar, ci simpla opțiune a unei persoane care formulează o plângere sau un denunț; extinderea cazurilor de nulitate absolută practic la orice aspect de nelegalitate, ceea ce va duce, între altele, la excluderea probelor chiar atunci când nelegalitatea nu produce vreo vătămare ori chiar dacă partea/subiectul procesual principal are interesul utilizării probei în favoarea sa etc.
Totodată, cu referire la propunerile de modificare ale Codului penal, Ministerul Public consideră că este necesară o reevaluare a acestora, în condițiile în care, între altele, se preconizează în mod explicit dezincriminarea unor fapte grave (spre exemplu, traficul de influență în ipoteza în care fapta nu este urmată de intervenția pe lângă funcționarul asupra căruia făptuitorul pretinde că are influență) sau prin modificarea unor reglementări din partea generală a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infracțiuni de corupție sau de serviciu prin restrângerea categoriei de subiecți care au calitatea de funcționari publici din punctul de vedere al legii penale).
În perioada următoare, Ministerul Public, după consultarea procurorilor, va efectua o evaluare detaliată a propunerilor de modificare a codurilor penale, urmând a face publice concluzii și observații detaliate. Totodată, Ministerul Public ia act de de intenția forului legislativ de a purta dezbateri serioase asupra acestor propuneri legislative, într-un cadru științific și profesional reprezentativ, și reafirmă disponibilitatea de a participa la clarificarea tuturor aspectelor care ar putea avea efecte negative asupra calității actului de justiție și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Agentia de stiri HotNews
Glumiți? Nu știam că fac parte din Uniunea Scriitorilor 
