Săptămâna trecută am avut o discuţie mai lungă cu Cristian Romanovschi (foto), directorul comercial al Societăţii comerciale Apa Grup Botoşani. Prin multele probleme care au făcut obiectul dialogului nostru s-a aflat şi modalitatea de calcul şi plată a apei meteorice, apă pe care toţi dintre noi o plătim, dar puţini ştim ce reprezintă în fapt.
Reglementările cu privire la apa meteorică sunt multe, dar în articolul de faţă am să fac referire la cele mai importante. Am să pornesc de la Ordinul nr. 88/2007 emis de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice şi de Gospodărie Comunală, prin care s-a aprobat Regulamentul cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.
Potrivit art. 215 (1) din acest regulament Cantitatea de apă meteorică preluată de reţeaua de canalizare se determină prin înmulţirea cantităţii specifice de apă meteorică, comunicată de A.N.M. pentru luna anterioară emiterii facturii, cu suprafeţele totale ale incintelor construite şi neconstruite, declarate de fiecare utilizator şi cu coeficienţii de scurgere recomandaţi de SR 1846-1:2006.
Regulamentul prevede mai multe metode de calcul, dar obligă societatea Apa Grup ca Indiferent de varianta aleasă, în documentele menţionate se va evidenţia formula de determinare folosită. Mai pe înţeles, în factura pe care o primim trebuie să ni se indice formula de calcul folosită şi de pe urma căreia rezultă suma de plată.
La nivel de Botoşani formula de calcul este determinată de înmulţirea cantităţii de apă căzute în luna anterioară facturării, cantitate care este comunicată de către Agenţia Naţională de Meteorologie prin Centrul Meteorologic Regional Moldova Iaşi. Interesant este că Apa Grup plăteşte către ANM aceste informaţii, ANM fiind o instituţie publică de stat, finanţată din bugetul public şi n-ar trebui să încaseze bani pentru informaţiile de interes public. Dar trăim în România, vorba lui Mircea Badea, unde este posibil orice.
Cantitatea de apă comunicată ca fiind căzută pe m.p. se corectează prin înmulţirea cu indicele de scurgere a apei. Acest indice este de 0,95 pentru suprafeţele de acoperişuri metalice, de 0,85 pentru suprafeţele betonate şi scade până la 0.05 pentru terenurile agricole. La nivel de Botoşani, Apa Grup foloseşte un indice mediu de 0,95, considerând suprafeţe acoperite şi betonate. Iată şi un exemplu de calcul, pornind de la date oficiale.
Pentru luna mai, ANM a comunicat societăţii Apa Grupă că pe Botoşani au căzut precipitaţii la nivelul valorii de 66,6 l/m.p. Pentru un apartament de bloc, în suprafaţă de 100 mp calculul se efectuează astfel: 66,6 l/mp x 100 m.p. = 6.660 litri apă sau 6,66 m.c. Această cantitate se împarte la 5 (numărul apartamentelor de pe nivel) rezultând 1,332 mc de apartament. Cantitatea astfel obţinută se înmulţeşte cu indicele de colectare de 0,95 şi rezultă că proprietarul are de plată pentru luna mai 1,2654 mc apă meteorică. Cantitatea se înmulţeşte cu preţul de 0.80 lei/mc şi rezultă valoarea de 1,01 lei. Adăugăm TVA-ul de 19%, adică 0,19 lei şi avem total de plată suma de 1,20 lei, sumă care ne va apărea în factura de pe luna iunie a.c.
Probleme dacă sunt, apar la proprietarii de terenuri, adică pentru cei care locuiesc la curte. Pentru că majoritatea dintre ei nu beneficiază de canalizare, deci n-au apă meteorică care se scurge din gospodăria lor la gura publică de canal şi totuşi sunt puşi la plată. Apoi, chiar în cazul când există această canalizare pe stradă, apa căzută din cer este absorbită integral de terenul din curte. Acestea sunt cazuri individuale şi fiecare proprietar trebuie să-şi rezolve problema direct cu societatea Apa Grup, cu care trebuie să aibă încheiat un contract.
Vrem, nu vrem problema apei meteorice este una reglementată legal, iar societatea Apa Grupă ne-o pune la plată în condiţiile acestor reglementări. Poate că vor fi şi unele şmecherii, însă n-am ştiinţă de ele. M-aş bucura ca cititorii acestui articol, dacă au cunoştinţă de o altă modalitate de facturare a apei meteorice decât cea explicată aici, să le facă publice prin postarea de comentarii.