Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Editorial
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Comentarii
Publicitate
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7440 lei
1 USD = 4.1547 lei


Număr accesări
Astăzi:
5421
De la 07 Ianuarie 2003
70565214
NICOLAE NEGRU

De la Sinatra, înapoi la Brejnev şi Putin

  • 10 February 2014, 23:00
Rusia ameninţă că va interveni în Ucraina, a găsit şi un pretext: tratatul din 1994 privind renunţarea Ucrainei la arsenalul nuclear, moştenit din perioada sovietică. Acum „facerea de bine", gestul pacific al ucrainenilor le poate juca festa.
Chiar dacă blufează, declaraţia în sine denotă o supărare puternică a Moscovei, o furie abia camuflată în legătură cu evoluţia situaţiei din vecinătatea sa. Kremlinul este nemulţumit de faptul că Ianukovici nu aplică forţa pentru dispersarea protestelor proeuropene, că cedează în faţa presiunilor Bruxelles-ului şi Washingtonului, retrăgând legile antidemocratice din 16 ianuarie şi demiţând guvernul Azarov, propunând postul de prim-ministru liderului celui mai mare partid de opoziţie, Arseni Iaţeniuk.
Dar trebuie să mai fie ceva la mijloc, ceva neaşteptat pentru strategii ruşi, ceva care pune în pericol status quo-ul, care îi face să nu creadă în promisiunea lui Ianukovici de a nu semna acordul de asociere cu UE. Nu reacţia şi implicarea SUA şi UE i-a luat prin surprindere, aceasta putea fi prevăzută de oricine a urmărit derularea revoluţiei portocalii în 2004. Probabil, Kremlinul a simţit că nu mai poate controla consecinţele, efectele noii revoluţii de pe Maidanul (Piaţa Independenţei) ucrainean.
În afară de faptul că Moscova nu a anticipat amploarea, puterea şi durata protestelor, ea pare să fi dat greş şi în privinţa sumei necesare pentru a menţine regimul lui Ianukovici pe linia de plutire. Starea economiei ucrainene este mai rea decât se crezuse, Kievul nu mai e în stare să plătească nici gazul consumat, şi s-ar putea ca cele 15 miliarde de dolari promise lui Ianukovici să nu-i fie suficiente pentru a-şi asigura un nou mandat prezidenţial. Iar înfrângerea lui Ianukovici ar fi o înfrângere pentru Putin, care, de la un timp, se crede invincibil. Orice sumă, pe care va trebui să o ofere în plus va fi o lovitură pentru orgoliul său supradimensionat. Ca să nu mai vorbim de faptul că nu toţi ruşii apreciază „dărnicia" sa faţă de „poporul ucrainean frăţesc". Au şi ruşii un proverb similar celui românesc „frate, frate, dar brânza-i pe bani".
Putin a subapreciat şi influenţa UE asupra oligarhilor şi funcţionarilor ucraineni. Avertizările cu blocarea conturilor, cu interdicţiile de călătorie îşi au efectul. Izolaţi de Occident, statutul social al oligarhilor îşi pierde mult din farmec şi pondere, iar Rusia nu le poate oferi ceea ce le oferă Europa. De luat în calcul şi faptul că UE nu a pusă în aplicare toate „armele" pe care le are la dispoziţie: în afară de pachetul de asistenţa financiară, cerut de Parlamentul European pentru Ucraina, e vorba despre perspectiva de aderare, care devine tot mai reală. Bruxelles pare să fi decis să schimbe macazul în ce priveşte politica de extindere, oferind Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova şansa de a intra în UE. Aceasta va impulsiona forţele eurocentriste din ţările respective, complicând şi mai mult realizarea proiectului eurasiatic al lui Putin.
Nimănui nu-i va trece prin gând că Serghei Glazyev, consilierul lui Putin, s-a apucat să ameninţe Ucraina de capul său. E prima ameninţare directă cu aplicarea forţei militare din gura Moscovei, după încheierea războiului rece. Sigur, nu e primul război purtat de armata rusă după 1991, primul a fost pe teritoriul Republicii Moldova, iar ultimul – în Georgia, dar intenţiile expansioniste erau în toate cazurile voalate, retorica era alta. Cel puţin formal, mai era în vigoare principiul politicii externe formulat de Eduard Şevarnadze, pe când acesta era ministru de externe al URSS, principiu care recunoştea, post-factum, dreptul statelor Pactului de la Varşovia de a urma propria cale de dezvoltare.
Cam aceeaşi atitudine, numită, în glumă, de purtătorul de cuvânt al MID-ului sovietic, Ghennadi Gherasimov, „doctrina Sinatra", a fost exprimată de primul preşedinte al Federaţiei Ruse, Boris Elţin, în relaţia cu noile state independente, apărute după prăbuşirea URSS. În realitate, au beneficiat de doctrina respectivă doar ţările baltice, Rusia făcând tot posibilul să le reţină pe celelalte în sfera ei de influenţă, până va prinde la puteri, cu gândul că va reuşi să refacă imperiul prăbuşit. Până nu demult, Moscova declara fariseic că nu se opune integrării europene a Ucrainei (şi Republicii Moldova), pronunţându-se, din raţiuni de securitate, doar împotriva extinderii NATO.
Acum, Rusia se vede nevoită să-şi scoată masca (abandonează deschis „doctrina Sinatra") şi reia, în noile condiţii, după cum a scris colegul nostru Petru Bogatu, „doctrina Brejnev", prin care s-a justificat la vremea respectivă invadarea, în scopul apărării „cuceririlor socialismului", a Cehoslovaciei. URSS a recurs la „doctrina Brejnev" nu numai pentru a nu permite schimbarea regimurilor din ţările „lagărului socialist", ci chiar şi în afara acestuia, cum a fost cazul Afganistanului.
Astăzi se schimbă, puţin, doar pretextul, esenţa rămânând aceeaşi. De data aceasta Moscova sare nu în apărarea socialismului, ci a „suveranităţii" unui stat limitrof, pentru a-l apăra de „uneltirile" din afară, pentru a-l reţine în „lagărul" său reînnoit, rebotezat Uniunea Eurasiatică. Dacă se va merge pe această cale, orice stat post-sovietic pe care Rusia îl va considera prea apropiat de UE, va risca să se trezească cu armata rusă în prag, pentru a fi „eliberat" şi pentru a i se reinstaura un regim prorusesc. Deşi nu e chiar originală, respectiva „găselniţă", dacă va fi să fie aplicată, merită să poarte şi numele celui care o repune în circuit: „doctrina Brejnev-Putin".
www.politicon.md

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


Bancul zilei: Nevasta şefului
Horoscopul zilei
România a cerut 32 de milioane de euro şi nu a primit nimic de la Comisia Europeană
din fondurile structurale şi de coeziune
Traian Băescu: Am plecat cu un proiect de la Cluj ş o să mă ţin de el
oamenii mi-au spus că s-a minţit cu mărirea salariilor primarilor şi că nu li se dau bani la şcoli
Incendii generate din neglijenţă
Pompierii botoşăneni chemaţi în sprijin de 140 de ori în şapte zile
Ford cu numere expirate oprit la Româneşti
A trecut Prutul îngheţat pentru un loc de muncă în România
Înscrieri pentru Târgul de mărțișoare
Un nou magazin la Uvertura Mall
Rusia şi-a bătut joc de creaţia compozitorului basarabean
Eugen Doga, înfuriat pe organizatorii Olimpiadei: "M-au trădat şi m-au umilit. Au făcut o porcărie"
O fotografie postata pe contul de Facebook al lui Ponta, făcută la Soci, a fost ştearsă
Prognoza meteo: Vremea în următoarele două săptămâni
În 2000, Guvernul României a renunţat din proprie iniţiativă la importul direct din Federaţia Rusă
pentru a permite accesul intermediarilor
Blaga nu va exclude primarii care trec la Fundaţia Mişcarea Populară
Ciurul Elenei Udrea şi subţirelul Ţâbuleac
Ioan Rotundu
10 obiective majore pe care CJ Botoşani vrea să le pună în aplicare
Botoşani: Şefii de instituţii au ordin să interzică subalternilor dialogul cu presa
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă