După o declaraţie vehementă a MID-ului, cu ecouri prelungi în mass-media, la rampă a ieşit însuşi Serghei Lavrov, încercatul şef al diplomaţiei ruse. CEDO își politizează tot mai mult activitatea, Rusia nu are posibilitatea să influenţeze sistemul de învăţământ din Transnistria, a afirmat el pentru cititorii ziarului „Rossiiskaia gazeta”.
Rusia, ca oricare alt stat
Chiar nu are? Şi atunci de ce sunt primiţi liderii separatişti în Duma de Stat, în birourile guvernamentale de la Moscova? De ce nu i se cere Tiraspolului să plătească pentru gazele consumate, cum i se cere Chişinăului? Dacă transnistrenii nu ar ţine cont de ceea ce spune Moscova, ce ar căuta atât de des la Tiraspol politicienii şi funcţionarii ruşi?
Lavrov foloseşte un procedeu pe care ruşii îl numesc „валить с больной головы на здоровую», a arunca vina pe capul altuia. Moscova doreşte ca CEDO să ţină cont de mărimea Rusiei, de rachetele ei balistice şi de puterea ei militară totală, de faptul că a învins în războiul ruso-georgian şi a ocupat Abhazia şi Osetia de Sud, de volumul de gaze naturale pe care le pompează spre Europa, de preţul cu care se vinde petrolul etc.
CEDO însă ignoră geopolitica şi tratează Rusia ca pe oricare alt stat. Aceasta nu convine, aceasta înfurie. Şi atunci Lavrov iese la rampă şi acuză CEDO de ceea ce îi lipseşte: calculul politic. Rusia doreşte politizarea CEDO şi se supără că este tratată cu refuz.
În sprijinul elevilor transnistreni
Pe de altă parte, Chişinăul a făcut bine că nu a aşteptat decizia CEDO şi a acţionat în sprijinul elevilor transnistreni. Însă, fiindcă veni vorba despre sistemul de învăţământ din Transnistria, problema nu se rezumă la soarta celor opt şcoli în care se predă în limba română cu grafie latină şi care le stau separatiştilor ca un os în gât. Situaţia celorlalte şcoli cu predare în limba română cu grafie chirilică nu e mai puţin dramatică. Starea de izolare, programele încremenite în timp, la nivelul anilor '80, fanatismul, românofobia care li se cultivă copiilor nu pot să nu îngrijoreze. Cine să apere interesele lor?
Uniunea Moldovenilor, în slujba ruşilor
Singura organizaţie care pretinde că-i reprezintă – Uniunea Moldovenilor, este o formaţiune „de buzunar”, aflată în serviciul separatiştilor. A „purtat-o”, până a terfelit-o, Smirnov, iar acum e în buzunarul lui Şevciuk. E grăitor că „sarcina principală” pe care şi-a pus-o pe umerii firavi UM e să „păstreze limba moldovenească în grafia ei autentică chirilică... să nu admită trecerea limbii moldoveneşti la grafia latină”, sarcină pe care „a realizat-o cu succes” (cităm din prezentarea care i se face, în ruseşte, pe portalul Strateghia Pridnestrovia, „resursă informaţională despre societatea civilă”.
Motoul acestui portal e „Societatea civilă şi puterea trebuie să fie aliate”, frază care aparţine lui Şevciuk). UM se laudă cu faptul că raioanele transnistrene sunt în prezent „singurul stat din spaţiul postsovietic şi din toată lumea unde limba moldovenească a fost păstrată în chiriliţă”.
Doar că instituţiile acestui „stat” nu acceptă nici un document, nici o simplă cerere scrisă în limba moldovenească, o spun locuitorii de acolo. Însă acest lucru li se pare minor şi nu îi preocupă pe liderii moldovenilor.
Un farmacist împotriva grafiei latine
Preşedintele UM, Valerian Tulgara (e de prin părţile Orheiului, a absolvit Facultatea Farmaceutică a Institutului de Medicină din Chişinău), nu pridideşte să facă declaraţii de sprijin faţă de acţiunile curente ale „prezidentului” şi să-l blameze pe... Băsescu, pentru că îi consideră pe moldoveni români.
Recent, dl Tulgara a lansat iniţiativa creării unei mişcări obşteşti, „Viitorul Moldovenilor”, ca să lupte pentru păstrarea poporului moldovenesc autentic, liber de presiunea românească” pe întreg spaţiul postsovietic. Adică şi pe malul drept al Nistrului. Ceea ce înseamnă că trebuie să ne aşteptăm la apariţia acestei mişcări la Chişinău. Când un farmacist porneşte la luptă împotriva grafiei latine, el fie s-a smintit, fie îndeplineşte o comandă.
Alfabetul, ca sârmă ghimpată
Alfabetul chirilic pare să fie ultima şansă, ultimul resort al imperialismului rus în plan cultural. Moscova foloseşte alfabetul chirilic în loc de sârmă ghimpată. Pentru a-i conserva pe „adevăraţii” moldoveni, ea i-a închis într-un ghetou. Copiii din satele moldoveneşti aflate sub controlul separatiştilor au devenit ostatici ai Rusiei în efortul ei de a stopa RM din cursul european, de a o ţine în sfera rusă de influenţă.
Şcolile de limbă română din Transnistria trebuie scoase din ţarcul izolării, în care sunt ţinute cu forţa, părinţilor de acolo trebuie să li se asigure dreptul de a-şi învăţa copiii în grafia în care doresc ei.
Este greu de crezut că majoritatea părinţilor aleg benevol separarea de restul spaţiului informaţional, educaţional moldovenesc şi românesc general, că le-ar dori copiilor lor un viitor de ghetou. Anacronismul, lipsa de perspectivă favorizează rusificarea transnistrenilor.
Problema nu e mai puţin importantă decât circulaţia pasagerilor şi a mărfurilor. Deocamdată, nu am auzit ca soarta elevilor transnistreni să se pună în discuţie la întâlnirile dintre Filat şi Şevciuk. Şi nici la masa de negocieri în formatul 5+2. „Coşul” al doilea, ce ţine de aspectele juridice, legale, umanitare şi drepturile omului, oferă posibilitatea de a aborda chestiunea izolării artificiale a şcolilor din stânga Nistrului, a discriminării şi ghetoizării elevilor transnistreni, care nu pot beneficia de contactele cu şcolile din restul RM. Ca să nu mai vorbim de România şi Europa în general.
Jurnal.md