Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Anunţuri
Învăţământ
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8286 lei
1 USD = 4.4674 lei


Număr accesări
Astăzi:
16788
De la 07 Ianuarie 2003
76588605

Numele tatălui şi al fiului...

  • 24 April 2008, 23:00
Toate popoarele Ungariei au fost obligate, inca de pe la mijlocul secolului XIX, sa foloseasca in matricole nume unguresti, cu scriere ungureasca, care sa poata fi citite cu usurinta de administratiile locale. Posibil din loialitate, mai probabil de rusine, nationalitatile au respectat aceasta regula. Asa au devenit toate Floricile – Virag, Toaderii – Tivadar si asa mai departe. Pana acum cateva decenii, in satele romanesti era un lucru obisnuit ca cel care in buletin figura Argyelan Janos, in protocoalele bisericesti si pe crucea din cimitir era scris Ioan Ardelean.
Azi vedem tot mai des si pe morminte nume de familii romanesti, transcrise in ungureste din voia raposatului sau a urmasilor sai... Nationalitatile s-au obisnuit intr-atata cu noul lor nume dat de unguri, incat multi dintre ei au si uitat ca doar cu o generatie sau doua in urma, numele lor adevarat a fost Crisan si nu Krisan, Cefan si nu Cseffan, Ruja si nu Ruzsa. Deja de 15 ani exista in vigoare o lege, mult-criticata Lege pentru Minoritati din 1993, care totusi are si cateva elemente bune, mai putin cunoscute. De exemplu, articolul 12 stabileste: ( 1) Persoana apartinatoare unei minoritati are dreptul la alegerea libera a prenumelui propriu si al copilului sau, la inscrierea numelui si prenumelui in conformitate cu regulile limbii materne si la inscrierea numelui in acest mod – in limitele stabilite de normele juridice – in registrul de stare civila si in actele oficiale.
In cazul inscrierii cu alte caractere decat cele latine, folosirea concomitenta a scrisului fonetic cu litere latine este obligatorie. (2) La cerere, inmatricularea si redactarea unor documente – in conformitate cu cele stabilite in alineatul (1) – pot fi si bilingve. Mai pe romaneste: toti romanii din Ungaria au dreptul sa-si scrie numele si prenumele in limba lor materna, atat in documentele oficiale (buletin, pasaport, certificat scolar etc.) cat si pe cruce, pe sicriu sau oriunde vor ei. Cu siguranta se vor intalni inca multi ani de zile situatii, cand angajatul de la pompe funebre va vrea sa-i convinga sa-si scrie numele in ungureste, caci asa figureaza si in buletin sau in certificatul de deces, dar e bine sa ne cunoastem macar noi insine drepturile. Pana acum circa 20–25 de ani, existau totusi si niste situatii institutionalizate unde functionau niste reguli mai liberale.
Un astfel de exemplu erau certificatele de la scolile romanesti, in care pe langa numele transcris in ungure ste figura si numele romanesc al elevului. Eu de la 6 ani stiam ca pe romaneste ma cheama Eva Maria Iova. Acest nume era scris in certificat alaturi de cel unguresc, la fel cum Csotye Hajnalka era Zorica Ciotea sau Kozma Laszlo era Ladislau Cozma. Nu credem ca este un lucru normal ca un om sa aiba doua nume, insa este la fel de socant si de neacceptat ca la Micherechi sau la Chitighaz sa fie copii (elevi de scoala romaneasca), si sunt tot mai multi, care nici macar nu stiu cum ii cheama pe romaneste. Este parca n-ar sti cine sunt bunicii sau strabunicii lor…
Responsabilitatea scolilor romanesti, inclusiv a gradinitelor, este incontestabila in aceasta problema. La fel si a bisericii. Stim despre cazuri din biserica catolica, cand preotul nu a botezat copilul cu numele ales de parinti care nu figura in calendarul catolic, astfel trebuind sa aleaga un nume crestin pentru odrasla lor. Nu stim insa despre nici un caz, cand un preot ortodox roman ar fi refuzat sa boteze un Attila sau un Levente, sfatuind parintii sa-i dea numele de Mihai sau Ioan. La fel este cu de-a dreptul schizofrenica situatia ca un copil care invata la scoala „Balcescu” (sau oricum s-ar numi ea), in certificatul scolar este trecut numai cu numele transcris pe ungureste. Scoala poate avea nume romanesc, dar persoanele nu? „Nomen est omen.” Numele este destinul, spuneau stramosii nostri romani. Depinde de noi daca alegem sa murim sau sa traim. (Romanien Global News)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Angajează barmane şi dansatoare
Horoscop
Ruşinica cea problematică
De la 3 mai, toate numerele de telefonie fixă se vor forma cu prefix
Program Tele'M Botoşani vineri, 25 aprilie
Presa rusă confirmă că Moscova pregătea o lovitură de stat la Chişinău în 2005
Italia ar putea reintroduce vizele pentru români
Mutu, spaima Europei
Program casierii E.ON
Soarta a 173 microbuze şcolare va fi decisă la Botoşani
Ajutoare date persoanelor inundate
Ţiprigan aduce dovezi că n-a fost turnătoare la Secu
Consecinţele inundaţiilor sunt dramatice
Bătaia electorală se răsfrânge şi la odraslele candidaţilor
O diplomă de excelenţă stă în aşteptare!
Biblioteca din Dorohoi mai are de aşteptat încă un an până să se reîntoarcă „acasă”
Sancţiuni pentru primarii care nu-şi inscripţionează monumentele istorice
Şcoala Specială din Dorohoi va avea apă pe „săturate”
Sorescu poate fi şi acid în exprimare
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă