- Hei, ai văzut porcul ăla cu un picior de lemn?
- Da, e al meu
- Şi cum a ajuns să aibă picior de lemn?
- Stai să vezi, e o poveste mai lungă. Într-o zi, eu şi nevasta-mea ne aflam în pat, când porcul a venit şi el şi s-a suit în pat. Bineînţeles că noi ne-am dat jos din pat şi am ieşit afară. Chiar atunci, însă, a explodat soba şi toată casa a luat foc. Dacă n-ar fi fost porcul ăsta, acum am fi fost morţi amândoi.
- Înţeleg că porcul şi-a pierdut piciorul în foc, atunci.
- Nu, de fapt trebuie să-ţi spun altă poveste: într-o zi mă întorceam acasă şi pe drum - din greşeală - am căzut sub căruţă, roata mi-a prins piciorul şi nu mai puteam ieşi de acolo. Numai că porcul a venit şi a împins căruţa, aşa că am scăpat iar cu viaţă.
- Bine, dar totuşi, spune-mi, cum a ajuns porcul să aibă picior de lemn?
- Ei, cum să-ţi spun, un porc aşa de drăguţ ca asta, nu-l poţi mânca tot odată...
(Petrea Prostul)