Conflictele sociale intre vorbitorii de limba romana si cei de limba rusa pe care sesizate in ultimele zile in Chisinau amintesc de primii ani de dupa caderea imperiului sovietic. Orice indemn adresat de un roman unui rus de a invata limba oficiala a statului in care traieste se termina neaparat cu bataie sau cel putin cu scandal in care amenintarea „O sa patiti ca georgienii!” a devenit aproape inevitabila.
Politicienii sovini pro-rusi, alta data timizi, au inceput sa dea glas, organizand manifestatii anti-Georgia prin fata ambasadei SUA din Chisinau si cerand „pentru Saacasvili si Bush – soarta lui Husein”, ca urmare a ceea ce ei numesc „genocid impotriva poporului osetin”. Altii, mai tineri, organizati de aceeasi politicieni moldoveni cu pasapoarte rusesti desfasoara proteste in fata Ambasadei Ucrainei din Basarabia „nemultumiti de sprijinul pe care Viktor Iuscenko il acorda autoritatilor georgiene in razboiul impotriva Rusiei”. Mai la sudul Basarabiei, un alt personaj politic – bascanul Autonomiei Gagauze, Mihail Formuzal, elogiaza actiunile tancurilor rusesti si condamna, in numele „poporului gagauz” „actiunile militare agresive si neadecvate ale Georgiei”.
In ceea ce priveste impactul razboiului din Caucaz asupra perspectivei de solutionare a diferendului transnistrean, analistii politici sunt de parere ca sansele au scazut, deoarece ajutorul acordat de Rusia separatistilor osetini a intarit pozitiile administratiei ilegale de la Tiraspol. Liderul transnistrean, Igor Smirnov, a amenintat deja Chisinaul ca ar putea fi „urmatoarea tinta a Rusiei infuriate”. Politologul basarabean, Oazu Nantoi, sustine ca reactia oficialilor de la Chisinau la evenimentele din Georgia a fost una amorfa, inclusiv din cauza faptului ca din momentul venirii sale la putere, in 2001, presedintele comunist pro-rus Vladimir Voronin a investit toate sperantele intr-o reglementare a conflictului transnistrean impreuna cu Kremlinul. Prin urmare, „in situatia creata in Georgia, guvernarea din Basarabia a facut totul pentru a nu deranja cumva Moscova", sustine Oazu Nantoi.
Potrivit analistului Nantoi, aceasta prudenta se resimte in intreaga politica externa a Chisinaului: contactele cu NATO sunt reduse la zero, iar in cadrul organizatiei GUAM Basarabia a ales o pozitie de neparticipare.
Expertul Asociatiei de Politica Externa de la Chisinau, Radu Vrabie, de asemenea considera ca „relatiile dintre Chisinau si Tiraspol se vor schimba esential in urma razboiul din Georgia". Potrivit lui, de acum incolo liderii separatisti vor fi mai rigizi in declaratii si actiuni, fiind convinsi ca au in spate o armata ruseasca in masura sa ocupe Basarabia in mai putin de 2 ore.
„Doar un eventual cordon comun intre Occident si Georgia va avea impact pozitiv asupra solutionarii conflictului transnistrean”, considera analistul politic Oazu Nantoi care mai crede ca „Razboiul din Georgia a confirmat inca odata calitatea Rusiei de stat agresor". (Romanien Global News)