Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Cultură
Infracţiuni
Anunţuri
Fapt divers
Învăţământ
Administraţie
Social
Sindicate
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Mondene
Comentarii
Remember
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
21500
De la 07 Ianuarie 2003
122881567

Opinie despre realitatea politică din România de astăzi

  • 14 December 2007, 23:00
Aşa după cum se poate constata, se pare că actul politic de aderare a României la U.E. s-a consumat mai devreme decât trebuia să se întâmple. Aceasta pentru că ne situăm încă foarte departe de valorile şi standardele sistemului la care am aderat. Există incompatibilităţi majore care cu mare dificultate vor putea fi depăşite, în special pe seama dificultăţilor cauzate de funcţionarea statului de drept şi a unei democraţii autentice, reale şi nu a celei „originale” care se practică la noi. Or, sub aspectul acestor valori fundamentale ale lumii civilizate, România continuă să se afle în momentul de faţă la o mare distanţă de un asemenea obiectiv.
Democraţia şi funcţionarea statului de drept, mimate şi fardate la tot pasul în ultimii 17 ani de către toţi guvernanţii care s-au succedat la putere, doar pentru o imagine favorabilă în exterior, rămân nişte deziderate îndepărtate, chiar dacă am devenit membrii ai U.E.
Că în perioada dată s-au înregistrat unele alternanţe la guvernare, desigur un pas semnificativ pe drumul democraţiei, cel puţin în viaţa politică, acestea nu au schimbat cu nimic miezul problemei atâta timp cât la putere s-au perindat, inevitabil, persoane formate în regimul comunist şi care, în plus, mai sunt şi urmaşii celor care au beneficiat de numeroase privilegii în sistemul politic trecut. Dureros este că o bună parte din mentalităţile acestor persoane sunt preluate şi de către generaţiile tinere (în goana după căpătuială etc.). Pentru majoritatea acestor personaje, care reprezintă astăzi clasa politică din România, principiile democraţiei şi ale statului de drept sunt anulate din start dacă avem în vedere că mentalitatea lor îşi are sorgintea în ideologia regimului de până în anul 1989, în care rolul activistului atotştiutor era acela de a dirija totul în toate sferele vieţii din societatea românească şi, pe deasupra, mai credeau că totul li se cuvine, atunci când se află în posturi de decizie, chiar şi mai puţin însemnate. Asemenea personaje nu aveau cum să-şi schimbe sau măcar să-şi modeleze, cât de cât, mentalitatea lor în spiritul unui sistem democratic real.
Multe dintre aceste personaje se numără printre aceia care au profitat din plin prin faptul că, fiind „agreaţi” şi „selecţionaţi” de partid şi de securitate, au primit diferite misiuni sau au fost trimişi la studii, peste hotare (un Năstase, Băsescu, Roman, Voiculaescu, Talpeş, etc. etc.). Este iluzoriu să se creadă că cineva dintre aceştia s-ar fi putut schimba în totalitate, aşa peste noapte fără să aibă o ideologie şi o bază doctrinară în care să creadă cu adevărat, cum, de pildă, au apărut „activiştii portocalii”. Cu foarte mici excepţii, în fapt, viaţa politică românească este populată cu o adevărată faună în stare să devoreze tot ce ţine de valorile materiale şi spirituale ale naţiunii române, în speţă, o clasă politică ce însumează în majoritatea ei nenumăraţi cameleoni şi oportunişti de profesie, nişte samsari şi impostori politici cu toţii detestaţi deopotrivă. O mulţime de nulităţi care s-au remarcat doar prin tupeu şi lipsa de scrupule.
Astfel de elemente pot fi întâlnite la tot pasul cocoţate în cele mai importante funcţii din fruntea ţării şi până la cel mai de jos post de unde se poate căpătui. Se poate vorbi, fără teama de a greşi, că avem de-a face cu nişte personaje mizerabile, adevărate otrepe pe toate planurile: politic, moral, educaţional etc., cantonate la un nivel al celor mai mediocre caractere. În această situaţie, nici nu este de mirare că interesele generale ale societăţii româneşti ale poporului şi statului român sunt trecute pe cel mai din urmă loc. Pentru aceste personaje primează doar imaginea lor şi interesele personale şi de grup. Aceste personaje, să le zicem politice, sunt dominate de un politicianism incurabil prin discursurile lor populiste şi de o crasă demagogie şi ipocrizie. Prin aceste veritabile „însuşiri dobândite”, care caracterizează astăzi clasa politică în majoritatea sa, nu au făcut decât să amplifice gravitatea fenomenelor de corupţie, de sărăcie şi de incultură, devenite deosebit de pregnante pe fondul disfuncţionalităţilor instituţiilor statului de drept.
Una dintre principalele cauze ale deteriorării stării societăţii româneşti, în special prin pierderea încrederii în instituţiile sale fundamentale (legislativ, justiţie şi executiv) constă în modul elaborării, adoptării şi aplicării legislaţiei din România, pornind şi de la imperfecţiunile Constituţiei (reflectate şi în actuala criză politică). S-a vorbit mult despre compatibilitatea legislaţiei româneşti cu cea din U.E. însă, din păcate, mai avem de parcurs un lung drum şi în acest domeniu. Legislaţia din România este adoptată mai mult doar pentru a servi clasa politică, după cum le dictează interesele înguste de castă sau de gaşcă şi nu pentru a servi intereselor generale ale societăţii. Este o legislaţie foarte ambiguă, interpretabilă (după principiul „ dacă nu-mi este interzis, atunci îmi este permis”), este incoerentă, neclară, incompletă şi instabilă.
Este o legislaţie care generează multă birocraţie şi deschide larg poarta spre corupţie. Nu în puţine cazuri se poate vorbi de adevărate inepţii legislative, chiar şi de multe prevederi aberante care reflectă în mare măsură calitatea clasei politice de astăzi, definitorii fiind mediocritatea şi multă rea-credinţă, o legislaţie care a generat atâta haos încât nimeni nu mai răspunde de nimic în ţara noastră, România. Numai aşa s-a ajuns ca o minoritate de 0,3 – 0,5% să deţină în jur de 40% din PIB, o minoritate care s-a îmbogăţit prin încălcarea legilor ţării în detrimentul majorităţii populaţiei, fenomen care a dus la o polarizare socială extrem de disproporţionată care situează peste 60% din populaţia României la limita de subzistenţă, cu peste opt milioane de români cu statut de asistaţi social. Este o situaţie de-a dreptul dramatică prin depopularea ţării, cu cei mai ridicaţi indicatori de morbiditate şi mortalitate, generală dintre statele U.E., cu adevărate recorduri în tot ce e mai rău.
Gravele carenţe educaţionale, generate la rându-le de sărăcie, au căpătat proporţii de-a dreptul îngrijorătoare în special din cauza abandonului şcolar şi al analfabetismului, cu o acută şi gravă precaritate de cultură civică, de cultură politică etc. şi care implică mase întregi de cetăţeni extrem de facil de manipulat din partea unor personaje sus-puse. Actuala criză politică şi socială care a cuprins starea naţiunii noastre, după aderarea la U.E. are drept cauză, pe lângă haosul legislativ, dorinţa de putere şi de căpătuială a majorităţii aleşilor noştri. Are loc un soi de întrecere, care nu cumva să se îmbogăţească mai mult unul decât celălalt. Argumentele politice cel mai des invocate au mai degrabă menirea de a spori orgoliile şi apetenţa pentru imaginea lor personală, de vedetism şi mai ales de vendetă.
Locul înaltelor virtuţi specifice unui popor cu o istorie milenară (de demnitate, modestie, cinste, onoare şi patriotism) a fost luat de minciună, servilism, obedienţă, perfidie şi pactizare chiar şi cu diavolul pentru a-şi atinge scopurile lor murdare. Puternica dorinţă de căpătuială şi parvenitism îi înscrie de bună seamă în topul personajelor dominate de venalitate şi veleitarism fără limite.
Cei mai înalţi demnitari ai statului nostru sunt angrenaţi într-un adevărat război al orgoliilor, cuprinşi de ură şi înverşunare, găsindu-se într-o situaţie ireconciliabilă (cu referire la preşedinte şi prim ministru). În cazul ambilor protagonişti, cu o filiaţie cel puţin dubioasă, asistăm cum se bălăcăresc şi se acuză reciproc de fapte oneroase care de care mai grave, nu de puţine ori folosindu-se de un vocabular de maidan, bulevardier ce depăşeşte orice limită de decenţă şi de bun simţ, în general cu un comportament şi o conduită ce depăşesc cu mult penibilul. Fără să generalizăm, dar cel puţin în cazul preşedintelui nici nu putem să avem prea mari pretenţii. Se ştie că într-o instituţie de învăţământ militar, unde de regulă se predau unele noţiuni de cultură generală specifice domeniului respectiv, este greu de presupus că se mai face şi o pregătire intelectuală. Dacă cel ce urmează această formă de învăţământ nu este înzestrat şi cu însuşiri native pe plan intelectual, consecinţa va fi că respectivul se va afla întotdeauna în situaţia unui complex de inferioritate, iar pentru a-l compensa într-un fel va recurge la forme de comportament amintite.
Este de notorietate acea afirmaţie a preşedintelui făcută în faţa unor tineri, elevi şi studenţi, cărora le-a spus că „nu-i totul să te omori cu cartea (cum nici el nu a făcut-o), ci să ştii să te descurci în viaţă”. Numai aşa se poate explica faptul că revoluţia din 1989 l-a „prins cu 60.000 de dolari şi un milion de lei, la valoarea din 19890”, ştiind să se „descurce” făcând trafic cu blugi, cafea, kent etc., doar a fost comandant de navă.
Astăzi preşedintele ne dă lecţii de educaţie, onestitate etc. ca un vajnic apărător al legii împotriva celor corupţi şi mai ales incompetenţi. Ne vorbeşte despre necesitatea reformării clasei politice, dar nu spune cum s-ar putea reforma acei politicieni cu un trecut ca al său, cum ar putea să se debaraseze de mentalităţile dobândite în sistemul în care s-a format? Fie că se află la putere sau în afara puterii, marea lor majoritate excelează în amatorism politic şi profesional, în „ştiinţa” demagogiei, minciunii şi prostiei şi, în mod deosebit, în lipsa de răspundere. Cu asemenea politicieni este greu de spus când vom putea ieşi din haosul şi umilinţa în care ne aflăm, prezentul României se află într-un grav pericol, prejudiciile fiind vizibile pe toate plaiurile atât în politica internă cât şi în cea externă, ceea ce ne rezervă un viitor dramatic, pentru statul şi poporul român. (Niculae Sandu)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Îndeplinesc cu sârg ordinile politice date de Oprişanu
intimidare şi şantaj politic pe bani publiciplângere penală împotriva medicilor Beleca şi Alexandru
Comentariul comentariilor (XII)
(Ioan Rotundu)
Purtătoarea de vorbe liberale acuzată că nu justifică 300 milioane de lei
Conţac trage linie şi adună realizările din 2007
Beneficiarii venitului minim garantat în cădere liberă
CJ marşează pe politica asocierilor
Hrană rece pentru beneficiarii cantinei de ajutor social
Nu toţi pensionarii vor prinde loc la Revelion 2008
Centrul de noapte intră în reabilitare
Vosganian a alocat Botoşanilor o sumă mare de bani
Elevii Şcolii Speciale au început să colinde
Ţiprigan, lidera ce c-un ochi râde şi cu celălalt plânge
Schimb de politeţe între SIP şi IŞJ
Expoziţie la Galeriile de artă "Ştefan Luchian"
Încasări la impozite şi taxe locale mai mari ca anul trecut
Peste 10 tone de produse alcoolice confiscate la Hârlău
Medalii la Olimpiada Internaţională de Ştiinţe pentru juniori
Suplimentare trenuri pentru perioada de sărbători
La “Dăruieşti şi câştigi”, “Moş Crăciun există”
Trei zile de poveste la Pro Tv
De Crăciun, la Pro Tv vine Moş Măruţă
„Împreună de Crăciun” cu Ştefan Bănica Jr.
Cu reducere
Horoscop
Program TELE’M Botoşani
Vinde, dar vă spune şi cât de vechi este
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog