Documentul mi-a fost trimis printr-un intermediar, un personaj extrem de amabil şi priceput la vorbă. Dacă intermediarul ar fi fost tot un papă lapte ca şi cei din conducerea AGVPS îl expediam urgent dar dând dovadă că este o persoană educată şi cu şcoala vieţii mi-am propus să-i susţin demersul şi dreptul la replică să fie postat pe site-ul Jurnalului. Mai ales că, în timp ce ne telefonam reciproc pentru că documentul expediat ajungea în spam şi nu unde trebuia, cel în cauză a descoperit Lumea lu’ Rotundu şi s-a delectat uitându-se la reportajul cu călugării de la Zosin şi alte câteva.
Revenind la dreptul la replică, m-a uimit fraza de început, respectiv: „În replică la articolul dezinformator publicat în….” Am citit întreg textul dreptului la replică şi apoi am recitit articolul publicat pe site-ul Jurnalului în ediţia din 21.10.2015 intitulat „Pagubă în visteria AJVPS Botoşani” şi n-am constatat nicio dezinformare. Tot ce am publicat noi în acel articol, dar absolut tot, a fost întărit prin dreptul la replică.
M-am uitat cine semnează un astfel de text fără a-şi argumenta afirmaţia şi am descoperit că semnatarul era juristul Adrian Datcu. Păi, dragă juristu’ lu peşte, un drept la replică remis unei redacţii ca fiind un document oficial al unei persoane juridice, se semnează de conducătorul instituţiei pentru că el o reprezintă şi nu de trepăduşii angajaţi.
Trepăduşii, dacă au suficientă inteligenţă şi abilitate, pot primi doar sarcina să redacteze un text pe care apoi conducătorul îl citeşte şi de-l consideră apt de a-i da curs îl semnează.
Cred că acest Adrian Datcu a simţit nevoia să-şi trâmbiţeze calitatea de jurist de Capitală ca să-i impresioneze pe cei din provincie. Chiar m-a impresionat… prin neştiinţa de care a dat dovadă. Când faci o afirmaţie de genul „dezinformator” vii şi cu exemple de informaţii false sau incomplete, ceea ce din textul dreptului la replică lipseşte cu desăvârşire.
Stau şi mă întreb oare de ce n-o fi semnat documentul directorul general al AGVPS, un anume domn Neculai Şelaru? S-au poate că „generalul” era ocupat cu vânzarea unor imobile la preţuri pitrocite aşa cum a dezvăluit ziarul Ziua News în articolul „Neculai Şelaru, prăduitorul vânătorilor şi pescarilor” din 6.06.2014. Cu aşa un director general la cârmă, cei de la AGVPS Botoşani s-au făcut de râs furând doar 50 mii lei.
Ion Creangă are o nostimă povestire intitulată „Prostia omenească”. Pe vremea sa nu exista AGVPS că le-ar fi consemnat prostia şi le-ar fi spus că dacă tăceau, filozofi rămâneau. N-au tăcut, cu mâna lor şi-au făcut, ce-au făcut! Îi sugerez domnului Şelaru ca la crăciun şi Anul Nou să-l lase pe juristul Datcu fără pastramă de mistreţ, friptură de căprioară şi iepure cu măsline, drept pedeapsă că şi-ţa băgat nasul unde nu-i fierbe oala.
Ioan Rotundu