Parlamentul European a legat respectarea statului de drept de finanţare

Comisia Europeana trebuie sa puna in practica "imediat" un nou sistem de monitorizare pentru a supraveghea respectarea de catre toate statele membre a valorilor europene si a criteriilor de aderare, potrivit unei rezolutii votate luni de Comisia pentru libertati civile a Parlamentului European.
Rezolutia, aprobata cu 31 de voturi pentru, 18 impotriva si 5 abtineri, urmeaza a fi supusa votului Parlamentului European in sesiunea din 24-27 februarie, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul PE.
Noul mecanism pentru vegherea respectarii Criteriilor de la Copenhaga ar trebui sa defineasca indicatorii, sa elaboreze recomandari constrangatoare si sa impuna penalitati precum inghetarea fondurilor europene pentru tarile care nu respecta aceste recomandari. De asemenea, se sugereaza modificarea tratatelor europene, precum revizuirea articolului 7 (care se refera la constatarea existentei unui risc clar de încălcare a valorilor europene). Scopul este separarea clara a stadiilor de "risc" de cel de "incalcare".
Pentru a sustine evitarea incalcarii valorilor europene pe termen lung, parlamentarii europeni cer crearea unei "Comisii Copenhaga", formata din experti independenti in drepturile fundamentale.
De asemenea, comisia militeaza pentru impunerea secularismului, definit ca separarea stricta intre politic si autoritatile religioase, precum si impartialitatea statului, vazute ca "cea mai buna modalitate de a asigura echilibrul intre religii si intre credinciosi si necredinciosi", potrivit textului rezolutiei, care cere tarilor europene sa protejeze libertatea de religie, inclusiv libertatea celor ateilor de orice discriminare.
Rezolutia subliniaza nevoia protejarii minoritatilor nationale. De asemenea, se solicita guvernelor nationale sa investeasca mai mult in politicile de integrare a persoanelor cu dizabilitati.
Aceasta rezolutie vine dupa ce comisarul pentru Justitie, Viviane Reding, declarase, in noiembrie 2013, ca executivul european are nevoie de noi mecanisme de aparare a statului de drept, dupa ce in ultimii ani au aparut diverse probleme in acest sens, precum criza constitutionala din Romania, din 2012, sau chestiunea romilor din Franta, in 2010. "Uniunea este o constructie unica si nu este tinuta impreuna de o forta, de o armata comuna sau de o forta de politie comuna, ci doar de forta statului de drept - 'o
Comunitate bazata pe statul de drept' - unde toate statele membre trebuie sa fie ingrijorate daca exista deficiente in ceea ce priveste independenta, eficienta sau calitatea sistemului de justitie in alt stat membru", a precizat comisarul european pentru Justitie, Viviane Reding, la Centre for European Policy Studies din Bruxelles, in cadrul unui discurs despre UE si statul de drept.
Declaratiile sale vin dupa interviul acordat in week-end prestigiosului ziar german "Die Zeit", in care vicepresedintele Comisiei Europene a mentionat Romania printre statele membre in care statul de drept este pus in pericol sau de-a dreptul incalcat.
Imediat dupa aceea, atat premierul Victor Ponta cat si presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, au sustinut ca interviul acesteia a fost tradus gresit de presa romana.