A semna un act de federalizare a RM înseamnă, în primul rând, a recunoaşte de jure şi de facto că regiunea transnistreană este o entitate statală, egală cu RM.
La prima divergenţă de politică externă sau chiar internă, regiunea transnistreană se poate separa şi exista în continuare ca stat independent, a cărui recunoaştere nu mai poate fi oprită. Astfel moldovenii de pe malul drept al Nistrului devin ostatici ai Tiraspolului, ale cărui preferinţe geostrategice diferă de ale Chişinăului. Aşa că are dreptate dl Marian Lupu când spune că federalizarea va fragiliza Republica Moldova.
Europenii implicaţi în reglementarea conflictului transnistrean şi care ne recomandă federalizarea dorită de ruşi pot fi înţeleşi. Ei nu sunt responsabili pentru destinul RM, ci pentru procesul de negocieri. Ei pot astfel să pună o virgulă sau un punct şi o virgulă benefice pentru cariera lor. Unii dintre ei ar putea primi chiar şi nişte bonusuri din partea Rusiei. Ca să nu mai vorbim despre unii dodoni de la noi.
Singura soluţie corectă din punct de vedere moral şi geostrategic este un statut de autonomie pentru regiunea transnistreană, egal cu statutul acordat Autonomiei Găgăuze. Mai bine status quo, decât o soluţie nedreaptă, greşită.
Jurnal.md