Despre Mircea Acatrinei, primarul de Coşula, ales în 2008 din primul tur de peste 75% din locuitori, am scris de nenumărate ori, şi mai mereu de bine, căci, pe lângă faptul că face parte din tagma primarilor cu care, într-adevăr, poţi discuta civilizat, este şi un gospodar pe cinste, care nu ezită să pună mâna pe lopată, la propriu, atunci când este nevoie, pentru a finaliza vreo lucrare.
L-am văzut cu ochii mei, acum vreo doi ani, săpând de zor, alături de alţi muncitori, la un mal care stătea să se surpe peste unul din zidurile împrejmuitoare ale Mănăstirii Coşula. Dar nu despre gospodarul ascuns în Mircea Acatrinei vreau să vorbesc acum, ci despre o altă iniţiativă de-a sa, de a forma încă de acum infrastructura umană pe care se va clădi viitorul localităţii.
Este cunoscut faptul că în Coşula, comună nouă, în care ţiganii acoperă cam o treime din spectrul geografic zonal, sărăcia este la ea acasă. Este motivul pentru care, de ani de zile, chiar şi copii mai răsăriţi, absolvenţi ai cursului gimnazial, nu au putut să meargă mai departe la un liceu (de o facultate, ce să mai vorbim?!), integrându-se unui sistem standard, de supravieţuire de azi pe mâine, fără nici un viitor.
În ultimii ani, lucrurile s-au mai schimbat şi, în ultima discuţie purtată în decembrie 2009 cu primul edil al comunei Coşula, am aflat şi în ce fel. I-am chemat la mine, la Primărie, pe cei mai capabili dintre absolvenţi, opt fete şi doi băieţi, şi după ce i-am convins ce pas mare vor face în viaţă dacă vor merge la liceu, am pus mâna pe telefon, am vorbit cu cine trebuie şi am reuşit să-i trimit pe toţi la şcoală, pe unii la Grupul Şcolar "Nicolae Bălcescu" din Flămânzi, pe alţii la diverse instituţii de învăţământ din Botoşani. Mai mult decât atât, am reuşit să le asigur transportul gratuit, atât la Flămânzi cât şi la Botoşani, şi cu acest prilej am rezolvat şi problema cadrelor didactice navetiste, ne-a explicat primarul Mircea Acatrinei.
Dacă pentru cei 15 elevi din Coşula care se deplasează zilnic la Flămânzi problema este relativ simplă, distanţa nefiind foarte mare, foarte bine au fost organizate lucrurile pentru cei care învaţă la diverse licee din Botoşani. La Botoşani, în cursul dimineţii, microbuzul transportă 18 elevi, iar când se înapoiază la Coşula, aduce şi cele 18 cadre didactice navetiste. La orele 5 ale după amiezii, lucrurile se petrec invers: microbuzul transportă la Botoşani profesorii navetişti şi aduce înapoi elevii din localitate, ne-a mai spus primarul Acatrinei.
Iată cum, într-un mod eficient şi elegant, au fost împuşcaţi doi iepuri dintr-un foc, fiind rezolvată spinoasa problemă a cadrelor navetiste care, ani de zile, s-au tot judecat cu Primăria Coşula, care, aflată în incapacitate de plată şi cu încasări simbolice la Compartimentul de taxe şi impozite, nu reuşea, efectiv, să deconteze transportul profesorilor care, mai pe cont propriu, mai cu autobuzul, veneau (şi plecau) zilnic de la Botoşani. (B.P.F.)