Ciudăţeniile se ţin lanţ
În această ţară care, vorba poetului, nu poate fi înţeleasă cu mintea, de la un timp încoace ciudăţeniile au început să se ţină lanţ. Ruşii, de exemplu, iar au dat cu piciorul în fusul orar şi au refuzat să treacă la timpul de iarnă.
O vreme, experţii se căzneau să găsească nişte justificări raţionale pentru gesturile stranii ale „liderului naţional”. Când preşedintele Putin şi-a anulat vizita în Turcia, mulţi au pus acest fapt pe seama tensiunilor iscate între Moscova şi Ankara în urma războiului din Siria.
Când Putin şi-a contramandat voiajul în Pakistan, unde urma să participe la un summit consacrat situaţiei din Afganistan, elitele politice internaţionale au rămas tablou. Destule voci au încercat, totuşi, să explice absenţa liderului de la Kremlin prin neînţelegerile dintre Rusia, pe de o parte, şi puterile NATO, pe de altă parte.
„Şeful nu-i bine”
Între timp, gluma a început să se îngroaşe. Capac la toate a pus ultimul eveniment suspendat. La finele săptămânii trecute, nitam-nisam, s-a anunţat amânarea, la rugămintea Federaţiei Ruse, a summit-ului CSI de la Asgabat. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat niciodată. Ca Moscova, singură şi nesilită de nimeni, să neglijeze o reuniune CSI, părea până nu demult un lucru cu totul neverosimil.
Devenise clar că se întâmplă ceva cu totul ieşit din comun. Mai multe surse internaţionale afirmă că Putin s-ar fi îmbolnăvit atât de serios încât nu mai poate să se mişte de sine stătător. Agenţia Reuters, un model în materie de credibilitate, transmite că liderul rus „ar avea probleme cu spatele şi necesită în viitorul apropiat o intervenţie chirurgicală”.
Trei funcţionari din anturajul preşedintelui au mărturisit, sub acoperirea anonimatului, că ceva nu-i în regulă cu „liderul naţional”. „Şeful nu-i bine”, a afirmat unul dintre ei. Altul susţine că l-ar fi văzut pe Putin într-un corset ortopedic. Presa străină precizează că la reuniunea APEC de la Vladivostok preşedintele rus şchiopăta.
Zicem Putin şi ne gândim la Brejnev
Indiferent ce o fi avut liderul de la Kremlin, osteocondroză, entorsă, scolioza sau hemoroizi care, după cum susţine mass-media, i-ar provoca dureri insuportabile, un lucru mi se pare simptomatic. Putin începe tot mai mult să se asemene cu Brejnev. Pentru că, oricât de „macho” ar fi, el nu are vână de Stalin.
Prin tentaţia de a guverna la nesfârşit, prin pretenţia de a fi singurul decident real în stat, prin obsesia de a-şi secretiza bolile, liderul actual al Rusiei aminteşte pe zi ce trece tot mai mult de anecdoticul secretar general care se încăpăţâna să conducă ţara din ipostaza unui marasm profund şi fără de scăpare.
Totuşi, ca asemănarea să fie totală, trebuia ca Putin să se îmbolnăvească subit când îi era lumea mai dragă. Şi mai urma ca suferinţa lui să devină o problemă naţională, iar informaţiile privind problemele sale de sănătate să fie clasificate ca fiind un secret de stat. Acum comparaţia-i perfectă.
Cu un regim ultracentralizat, cu un stat poliţienesc, cu o filozofie antioccidentală, cu o politică antidemocratică, cu o economie dependentă de gaze şi petrol, cu un lider inadecvat care trăieşte de parcă speră să nu moară niciodată, Rusia se îndreaptă, ca şi URSS pe vremuri, spre un colaps iminent. Amin!
Jurnal.
îin 9 decembrie, odată cu parlamentarele, să fie şi referendumul de demitere
