„De câtva vreme, prin publicaţia dumneavoastră, se derulează o deşănţată campanie la adresa Instituţiei Prefectului şi a prefectului personal, a cărei virulenţă nu e întrecută decât de incomensurabilitatea neadevărurilor proferate şi de gradul de calomnie pe care îl comportă. (A se vedea materialele „Cârdăşii pe banii publici”, „O poveste cu prefecţi” şi alte editoriale căznite sau „Mahărul calamităţilor”, „SRL de apartament, favorit la o licitaţie…” şi alte anchete scoase din pălărie, tot atât de neadevărate ca şi „articolul” intitulat „Primarii demisionează din cauza prefectului”, publicate pe prima pagină în jurnalul.
Vă aduc aminte de o practică la fel de neobrăzată săvârşită de acelaşi ziar, în perioada când se licita reluarea (cu fonduri aduse de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin insistenţele mele, ale prefectului) a lucrărilor de la Colegiul naţional „A.T.Laurian” Botoşani.
În perioada respectivă, jurnalul dumneavoastră lansa anticipări de genul „Licitaţia va fi câştigată de o firmă preferată de prefect”, „Prefectul trage sfori”, etc.
Prin rigorile legii, comisia de licitaţie a adjudecat lucrările de la A.T.Laurian firmei numitului Victor Mihalachi.
După acea premoniţie – imixtiune grosolană şi totodată o infracţiune condamnabilă – jurnalul a tăcut mâlc şi nici măcar scuze nu şi-a cerut în faţa cititorilor.
Acum, e în derulare o altă licitaţie sub egida prefecturală, cea pentru dobândirea lucrărilor de amenajare a noului sediu pentru Serviciul Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Botoşani.
Calchiindu-se tactica de anul trecut, imundul jurnal patronat de Mihalachi face acum alte supoziţii, cu rol de presiune mediatică, prin care se urmăreşte fugărirea altor ofertanţi şi smulgerea în folos propriu a investiţiei.
Acest atac mediatic, care se produce în formă repetată, constituie, fără echivoc, o faptă penală. Pentru publicul botoşănean, subliniez că Instituţia Prefectului îşi exercită prerogativele în cazul licitaţiilor, printr-o comisie constituită în temeiul legilor, că lucrările comisiei sunt grevate de confidenţialitate obligatorie, de asemenea că legalitatea şi corectitudinea au fost verificate de un emisar al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.
Stadiul evaluărilor întreprinse de comisia de licitaţie sunt numai teoretic cunoscute de prefect, iar decizia finală, după câte ştiu, nu s-a pronunţat încă. Cu toate că prefectul nu se implică pentru a înclina balanţa în favoarea unei firme sau alta, domnul Mihalachi a încercat să intervină la prefect prin telefoane, prin vizite inopinate, prin intermediari etc.
Aceste demersuri ilegale nereuşindu-i (nu l-am primit pentru discuţii, fiindcă în perioada licitaţiilor sunt interzise dialogurile între părţile implicate), Mihalachi s-a dedat la asalturi de maidan ieşind în public cu tot felul de impertinenţe şi de expresii pe care botoşănenii nu le acceptă nici în discuţii de bodegă.
Protestând împotriva presiunilor mafiote şi acelor prin mass-media, iniţiate de Victor Mihalachi, atrag atenţia asupra a două aspecte:
- banul public, ca investiţie a Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sau a altor fonduri se adjudecă prin comisie de licitaţie şi nu prin mânăreală aşa cum vor unii afacerişti;
- comisia nu ia în calcul faptul că o firmă are datorii considerabile acumulate la bănci, nici disperarea unui patron copleşit de avalanşa debitelor;
Ca prefect, îmi exprim compasiunea pentru un afacerist sau altul care se dă de ceasul morţii fiindcă a făcut datorii prosteşte, însă nu am cum să-l sprijin cu bani publici.
Mai mare compasiune am, însă, pentru ziariştii aflaţi la mâna unui patron care îşi conduce ziarul cu strategie de baracă şi şantierul cu priceperea unui „telectual”, care îmi reproşează că la unele inaugurări, tăiam „pamblica”, „mâncam, beeam şi plecam”, iar acum nu-i dau bani publici, la mână.
Vă mai subliniez că, dacă patronul jurnalului ar mai reuşi să înveţe respectul faţă de lege, precum li limba română civilizată, ar spori şi disponibilitatea instituţiilor pentru un discurs cu el. În condiţiile date, însă, în care se utilizează invective formulate primitiv…
Vă salut,
Prefect, Cristian Constantin Roman„