Potrivit cotidianului Ziua, preotul Iustin Marchiş, parohul bisericii Stavropolos din Bucureşti şi duhovnicul preşedintelui Traian Băsescu, ar fi colaborat cu Securitatea de pe vremea când era la mănăstirea Cozia, în calitatea sa de ghid al grupului de turişti străini. Acelaşi cotidian susţine că Marchiş a semnat un angajament cu securitatea şi că ar exista note informative ale acestuia, într-un alt dosar de urmărire informativă de contraspionaj al "celebrului spion" Mihai Caraman, devenit, după 1989, şef al Serviciului de Informaţii Externe. Ziua mai susţine că, până în 1989, Caraman s-a refugiat la mănăstirea Cheia, unde, între timp, devenise stareţ actualul paroh al bisericii Stavropolos.
Invitat la emisiunea "Oamenii realităţii", Iustin Marchiş a negat marţi seara orice colaborare cu securitatea, inclusiv semnarea unui angajament. El a precizat că, de-a lungul mai multor ani, a dat "3-4, poate 5-6 note" despre vizitele ambasadorul SUA şi ale diplomaţilor americani la mănăstirea Cheia, lucru pe care nu l-a ascuns niciodată. Preotul a mai susţinut că aceste note nu au fost înaintate securităţii, ci departamentului de relaţii externe al Bisericii Ortodoxe Române, afirmând că nu ştie care a fost traseul acestor note şi dacă ele au mers mai departe la Departamentul Cultelor şi de acolo la securitate. Iustin Marchiş a mai pus că a fost contactat de mai multe ori de ofiţeri de securitate, inclusiv pentru a furniza informaţii despre Andrei Pleşu, Ana Blandiana sau Alexandru Paleologu, dar nu a acceptat niciun fel de colaboare. "Nu am semnat niciun angajament, nu am dat nicio notă informativă despre niciun cetăţean din România, cu atât mai puţin despre cei pe care i-am păstorit sau despre cei care mi-au fost fii duhovniceşti", a declarat parohul bisericii Stavropolos, în cadrul aceleiaşi emisiuni. El a negat şi existenţa unor legături strânse cu Mihai Craman. În schimb, conform propriei afirmaţii, a aflata că pe numele său există "dosarul de urmărire cu Ion Barbăneagră", dosar despre care a apărut "surprinzător" în 2005, deşi, în urmă cu patru ani membrii Colegiului CNSAS i-au spus că, în arhivele SRI, SIE şi MApN nu a fost găsit nici un document. Marchiş a susţinut că dosarul viza semnalarea "prezenţei cadrelor de contraspionaj" şi că din el ar fi dispărut unele date.
Întrebat dacă este duhovnicul lui Traian Băsescu şi dacă prin acuzaţiile la adresa lui se încearcă un atac asupra preşedintelui, Marchiş a evitat să răspundă, însă a sugerat că dosariada este un joc politic în care este târâtă acum şi biserica. "Să vă spună preşedintele dacă sunt duhovnicul lui sau nu. (...) N-am nicio ezitare să vă spun acum: să intre biserica la mijloc între PNL, unde sunt corupţi, şi PD, unde sunt securişti. E limpede. Deci nu trebuie băgată nici biserica, nici Sinodul, nici alţi oameni ai bisericii şi nici eu. Dacă noi suntem băgaţi într-un joc politic, e o ruşine mare", a comentat Iustin Marchiş.
El a mai spus că susţine deconsiprarea dosarelor preoţilor, că Sinodul ar trebui să facă întâi ordine în rândul bisericii şi că, personal, nu acceptă clemenţa preşedintelui Traian Băsescu. Cu ocazia deciziei CSAT de desecretizare a dosarelor Bisericii, preşedintele declarase că preoţii au fost în primul rând victime ale regimului comunist şi că ei au dosare de urmărire, nu de reţea. Pe de altă parte, Iustin Marchiş a spus că nu dosarele preoţilor erau prioritare, cât cele ale politicienilor. "Nu cred că vreun preot a trădat secretul spovedaniei", a mai spus parohul bisericii Stavropolos, răspunzând astfel acuzaţiilor ministrului culturii şi cultelor, Adrian Iorgulescu, care declara că mulţi preoţi şi-au turnat enoriaşii. Marchiş a refuzat să facă noi comentarii miercuri, după ce a ieşiţi de la CNSAS. (NewsIn)