Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Social
Horoscop
Umor
Pamflet
Remember
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8286 lei
1 USD = 4.4674 lei


Număr accesări
Astăzi:
14073
De la 07 Ianuarie 2003
81830469

Pricopseala şi ruşinea anului...

  • 30 December 2008, 23:00
Fără doar şi poate anul 2004 a fost unul zbuciumat, nu numai pentru botoşăneni, ci pentru întreaga naţiune română. Însă, aşa cum stă bine unui ziar local, este de datoria noastră să facem un bilanţ asupra activităţii desfăşurate de-a lungul întregului an, fără pretenţia de a fi exhaustivi în rememorarea tuturor evenimentelor. Iar pentru că politicul determină economicul, economic ce la rândul său reflectă socialul, vom începe sinteza activităţii pornind de la politic.

Ruşinea din obraji vine de la „trandafiri”
Pentru botoşăneni, politica anului 2004 a fost una agitată şi cu spectaculoase răsturnări de scoruri electorale. Alegerile locale am putea spune că au fost câştigate de PSD, de vreme ce ei s-au instalat la conducerea Consiliului Judeţean Botoşani şi tot ei au obţinut numărul cel mai mare de primari şi consilieri locali. Alianţa DA a ocupat locul doi, la o distanţă de PSD ce ar trebui să le dea de gândit şi de acum înainte. Dar cel mai scărmănaţi au ieşit din alegerile locale cei din PRM, care n-au reuşit să obţină numărul de primari propuşi, dar care, prin preşedintele Dorin Ciuştea au trădat interesele opoziţiei în favoarea PSD-ului. Să mai consemnăm ca un succes al democraţiei asupra alegerilor locale înlăturarea, prin vot, a primarului Florin Egner (foto), un fel de campion al ilegalităţilor în administraţia publică locală.
Alegerea ca primar, de către botoşăneni, a liberalului Cătălin Flutur i-a redat Botoşanilor demnitatea naţională şi l-a înscris în rândul municipiilor cu vederi progresiste. Şi la Dorohoi s-a produs o schimbare aşteptată vreme de 15 ani, chiar dacă ea s-a păstrat în cadrul tiparelor PSD-ului. Vasile Gherasim, primarul de dinainte de 1989 şi după al Dorohoilor, a fost măturat din primărie prin votul majoritar al alegătorilor. În locul său a fost ales Sergiu Lungu, un profesor despre care se spun lucruri plăcute şi neplăcute, despre care intelectualitatea oraşului afirmă că are apucături de mic dictator. Timpul rămâne să confirme sau să infirme dacă Sergiu Lungu este un primar democrat sau unul al „iepocii de aur” teleportat în democraţia modernă.
Tot prin vot, în urma alegerilor locale au fost epuraţi din scaune primari ce începuseră să manifeste apucături de baroni locali. Este vorba de primarii PSD precum Vasile Hanganu de la Bucecea, Maria Huţu de la Vf. Câmpului, Dorin Moroşanu de la Mihăileni, Vasile Bădrăgan de la Dersca, Mihai Bălinişteanu de la Şendriceni etc. Ca un corolar al alegerilor locale şi poate pentru binele judeţului este de remarcat alegerea lui Constantin Conţac în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani.
Alegerile parlamentare au aruncat judeţul în fruntea unui clasament extrem de ruşinos, dacă avem în vedere valorile ştiinţifice, culturale, literare şi artistice pe care acelaşi judeţ le-a dat de-a lungul timpului României şi universalităţii. Faptul că ne-am situat în fruntea celor care au votat cu PSD-ul, partid perceput ca şi continuator a politicii comuniste în formă umană, ne-a atras oprobiul întregii ţări. Este consecinţa celor 15 ani de democraţie din care botoşăneanul de rând n-a învăţat nimic, decât să aştepte pomana socială a PSD-ului, să trăiască la limita sărăciei şi să turuie neîncetat laude la adresa lui Iliescu şi Năstase. În ce-i priveşte pe cei zece parlamentari aleşi, bunul simţ ne obligă să le dăm răgaz pentru a-şi demonstra competenţele. Cu precizarea că de la deputatul PRM, Ştefan Baban, nu mă aştept la vreo implicare în favoarea electoratului botoşănean, el urmând să-şi ronţăie placid leafa de parlamentar aşa cum a mai făcut-o vreme de două mandate.
Din păcate încheiem anul fără a cunoaşte numele viitorului prefect, lucru ce nu ne poate lăsa indiferenţi.

La aşa politică, aşa economie
Economic, anul 2004 n-a constituit pentru judeţul nostru un progres. Mult promisul „Parc industrial” al fostului preşedinte PSD, Mihai Baltă, n-a mai fost înfiinţat. Din câte ştiu, Gabriel Chiriac, omul de afaceri ce stăpâneşte peste fostul Electrocontact n-a fost mulţumit cu partea ce i s-a oferit din festinul afacerilor ce urma să i-a naştere, aşa că întreaga mirajul îmbogăţirii botoşănenilor s-a prăbuşit precum podul de piatră din cântecul copilăriei noastre. Iar Mihai Baltă s-a evaporat din politica locală, lingându-şi rănile pe undeva prin Bucureşti.
Nici „Incubatorul de afaceri” a îngâmfatului ex-primar Florin Egner n-a rodit în acest an. O privire analitică aruncată peste economia judeţului reliefează faptul că lhon-ul rămâne baza producţiei, aflat şi el în prag de subţiere datorită creşterii salariului minim pe economie. Dacă e să evidenţiem ceva nume de firme locale implicate în producţie şi care dau siguranţă zilei de mâine angajaţilor, atunci lista lor e cam scurtă.
Serconf, Rapsodia Conf, Electroalfa, Elsaco, Jatex, Contex este tot ce are mai de soi economia judeţului. Anul 2004 a fost şi sfârşitul pentru industrializarea sfeclei de zahăr, fabrica de la Bucecea închizându-şi porţile pentru a nu le mai deschide vreodată. Dacă mai adăugăm faptul că lucrările la calea ferată Săveni – Darabani cu ramificaţie la Rădăuţi Prut n-au fost dezgheţate, dimpotrivă, s-au mai furat câteva sute de metri de şină şi traverse de pe traseul Dângeni – Săveni, situaţia este tristă. Ea devine gravă prin faptul că la celălalt traseu de cale ferată, Hârlău – Flămânzi cu capăt de linie Botoşani, nu s-a mai pus o piatră dar s-au furat sute de tone.
Reparaţiile drumului naţional în zona Stăuceni au înghiţit sute de miliarde de lei. Lucrare făcută în bătaie de joc, drumul continuând să fugă la vale chiar în timp ce se efectuau lucrările. Nimeni n-a zis nimic, semn că ce poate face un comision nu poate face un reprezentant al puterii statului. Mai îmbucurător devine construcţia podului de peste Prut (foto), între localitatea botoşăneană Rădăuţi Prut şi cea moldovenească Lipcani. Dacă totul va decurge normal, la anul acest pod va deveni funcţional şi va fi pentru judeţul nostru gura de oxigen necesară revigorării economiei locale.
Situaţia precară în care a ajuns economia judeţului Botoşani este consecinţa nefastă a incompetenţei politicienilor şi şefilor din administraţia publică locală. Este consecinţa nepăsării faţă de viaţa economică a judeţului manifestată de cei zece parlamentari. Este răsplata oferită de către aleşii locali şi parlamentari electoratului pentru modul emotiv şi partinic în care au votat, fără a conştientiza cine a candidat pentru interesele generale ale judeţului şi cine pentru interesele sale personale.

Economia îşi dă mâna cu sărăcia
Starea socială a judeţului nu trebuie s-o dorim nici celui mai aprig duşman al nostru. După Vaslui, judeţul Botoşani este cel mai sărac judeţ din ţară. L-au făcut bogat, pe hârtie, cei din Direcţia Judeţeană de Statistică, din Direcţia Muncii, din Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din Inspecţia teritorială de Muncă care au denaturat raportările statistice pentru a scoate în evidenţă false progrese ale guvernării pesediste.
Datorită raportărilor statistice falsificate judeţul a pierdut însemnate fonduri guvernamentale şi a fost grav afectată reţeaua de sănătate publică. Să ne aducem aminte efectele reformei spitaliceşti, când au fost desfiinţate secţii şi linii de gardă prin reducerea nejustificată a numărului de paturi. Nu de puţine ori am atenţionat-o pe doamna Tamara Ciofu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani că va sosi şi vremea când cineva va trebui să răspundă pentru degradarea actului medical în unităţile spitaliceşti din Botoşani. Sper ca fiecare să-şi primească răsplata pe măsura faptelor iar cei care au decedat prin externarea forţată sau prin lipsa medicaţiei adecvate să fie răzbunaţi.
Nici în reţeaua sanitară a judeţului nu s-au înregistrat progrese calitative. Avem în continuare comune fără medic de familie sau dispensar, continuăm să avem în teritoriu spaţii sanitare necorespunzătoare. Nimeni din conducerea judeţului n-a manifestat interes pentru acest sector. Nici măcar atunci când noi am scris că preşedintele Casei Judeţene de Asigurări Sociale, dr. Bănilă, în loc să se preocupe de reforma sanitară nu mai dovedeşte cu gărzi medicale prin spitale şi ore pe la cabinete private.
Gradul înalt de sărăcie îl putem aprecia şi prin numărul mare de asistaţi sociali. Mii de beneficiari ai Legii 416 privind venitul minim garantat vieţuiesc pe întreg teritoriul judeţului, în vreme ce 30% din suprafaţa agricolă stă pârloagă. Este inacceptabil ca să-l plăteşti pe ţăran pentru că n-are din ce trăi, iar terenul din jurul casei sale să stea nelucrat, nemaivorbind de cel extravilan.
Cu sutele de miliarde de lei cheltuite în anul 2004 pentru protecţia socială se puteau realiza importante investiţii care să creeze noi locuri de muncă, lucrări de infrastructură sau de amenajări funciare. Anul 2004 n-a fost un an al protecţiei sociale, ci unul al risipei financiare în scop politic. Şi ca o culme în toată această tevatură, adevăraţii săraci de prin comune, bătrâni ce mor în casă de foame şi în mizerie, nu figurează pe listele asistaţilor sociali. Prin artificii statistice am redus numărul şomerilor, prin aceleaşi metode am crescut artificial salarul mediu pe judeţ, statistic am stabilit un ritm de creştere în economia judeţului, acoperind cu hârtii sărăcia lucie care ne înconjoară.
Cei doi Lolek şi Bolek sindicali, alias Chiru şi Ţarcă, s-au aşezat frumuşel în banca PSD-ului. Aşa s-a ajuns ca viaţa sindicală botoşăneană să nu mai existe. Dealtfel şi muncitorii s-au convins de inutilitatea sindicatului, majoritatea obţinându-şi anumite drepturi prin a acţiona pe cont propriu.
Cam aceasta ar fi o scurtă radiografie politico-economică şi socială a judeţului Botoşani, dacă privim fenomenele într-un anumit grad de generalizare. Nu mi-am propus o analiză profundă a acestor sisteme, lucru dealtfel imposibil de realizat printr-un articol de presă. Sper însă că am surprins şi redat esenţa lucrurilor ce caracterizează nivelul la care se situează judeţul Botoşani la sfârşitul anului 2004. În speranţa că cel care vine ne va fi mai prielnic, nu-mi rămâne decât să vă spun „La mulţi ani 2005!” (Ioan Rotundu)

N.R. – Acest articol sinteză a apărut în ediţia electronică 30 decembrie 2004. Credeţi că de atunci s-au produs marile schimbări?


Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Horoscop
Românul şi meşterul
Pluguşorul „Jurnalului de dimineaţă”
Cine din ce minte
Testament
Să nu minţi
Indemnizaţia de creştere a copilului limitată de Guvern
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă