Primăriţă care nu se simte bine în faţa bârfelor şi apatiei locuitorilor
2 November 2007, 23:00
Se pare că pe măsură ce mandatul i se apropie de final, primăriţa liberală Margareta Vamanu se confruntă cu tot mai multe probleme în comuna Frumuşica. Unele dintre ele sunt cauzate, paradoxal, chiar de cetăţenii care au ales-o, iar altele de consilierii locali, care, după cum se vorbeşte, acordă credit unor zvonuri nefondate, fără a avea curajul să ridice problemele franc, în faţa primăriţei, cu prilejul întâlnirilor lunare.
Prima nemulţumire este legată de lipsa de interes a locuitorilor, care nu se implică şi nu participă la acţiunile care privesc întreaga comunitate aşa cum ar trebui. Starea acesta de apatie a localnicilor nu este benefică şi nu duce la progres. Atâta timp cât tu, ca cetăţean, nu vezi că ai podeţul înfundat, că apa rupe drumul pentru care s-au investit bani şi muncă, nu vom progresa niciodată. Demararea dezvoltării comunei este ca o căruţă mare şi grea, la care toţi stau şi se uită, comentând ba că este prea încărcată, ba că are roţile prea mici, ba că este prea lungă sau prea lată, dar nimeni nu pune umărul să o împingă, ca să o putem urni, aşteptând să o împingă primarul, de unul singur, crede primăriţa.
Aceasta susţine că, în timp ce marea majoritate a locuitorilor priveşte indiferentă, consilierii aleşi comentează la infinit, fără să acorde vreun sprijin. Mai mult decât atât, unul din lucrurile pe care primăriţa le consideră dureroase, este că la întâlnirile publice cu cetăţenii, unde toată suflarea localităţii ar trebui să-şi spună păsul, oamenii nu răspund prezent decât într-o foarte mică măsură. Eu consider că am demonstrat că, atât cât s-a putut şi am avut fonduri, am avut multe realizări în comună. La şedinţele publice, mi-am dorit să prezint oamenilor aceste realizări, pentru că ei trebuie să le ştie atâta timp cât mi-au acordat votul şi încrederea lor. Această lipsă de interes mă dezarmează. Mi-ar fi plăcut chiar ca oamenii, consilierii, să mă certe în faţă pentru unele nerealizări, pentru că aceasta ar fi fost o dovadă de progres, cunoscându-se faptul că onor critica este constructivă. Dar zic şi eu aşa, ca Lăpuşneanu: dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreau! Vreau să repar restul de drumuri, vreau să aduc apă şi gaz, să îmbunătăţim condiţiile de trai şi să-i fac pe oameni să înţeleagă că toate aceste oportunităţi înseamnă o viaţă mai bună. Învăţătoarea Margareta Vamanu le reaminteşte celor mai în vârstă că aceeaşi neîncredere s-a manifestat în localitate şi atunci când a fost introdus curentul electric. Nici atunci nu i-au înţeles toţi necesitatea, pentru că se temeau, nu înţelegeau cum pot să renunţe la sfânta lampă cu gaz, erau efectiv îngroziţi şi speriaţi de drăcuşorul are vine prin fir. Anii au demonstrat utilitatea curentului electric şi acum nimeni nu mai este dispus să renunţe la el. Aşa va fi şi când vor avea robinet în casă, şi baie proprie, când vor putea urca copii cu maşina până la poartă, când vor învârti butonul şi centrala pe gaz le va da căldură. Am totuşi încredere că, împreună cu toţi locuitorii, vom obţine şi mai departe rezultate deosebite, în folosul comunităţii, ne-a mai spus, în finalul discuţiei purtate, primăriţa Vamanu. (B.P.F.)
Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea,
multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.