Potrivit inițiatorilor propunerii legislative, o situație ce ar putea fi prevenită prin această propunere legislativă este "comunicarea iresponsabilă privind vaccinarea, în condițiile în care OMS arată că vaccinarea salvează anual peste 3 milioane de vieți", iar "părinții nu vaccinează copiii din cauza mesajelor anti-vaccinare din mass-media".
Propunerea de modificare a Articolului 26 din Legea Audiovizualului nr. 504/2002 prevede că "Din motive de sănătate publică și pentru a asigura informarea obiectivă a publicului, în cadrul unei emisiuni sau al unui program care abordează teme privind sănătatea, radiodifuzorii au obligația de a face distincția clară între opinii și fapte, de a încuraja prezentarea argumentelor medicale bazate pe dovezi și se a include în conținutul emisiunii sau al programului opinia unui medic specialist cu experiență în tema abordată."
Potrivit propunerii de modificare a Legii Audiovizualului, pentru aplicarea legii, Consiliul Național al Audiovizualului "emite norme cu caracter obligatoriu, controlează respectarea prevederilor legale și ale normelor emise și sancționează încălcarea acestora".
Propunerea de modificare a Legii audiovizualului a fost inițiată de parlamentarii USR Tudor Pop, Emanuel Ungureanu, Adrian Wiener, Cristian Ghinea și Dan Barna.
Inițiatori: "O situație ce ar putea fi prevenită este comunicarea iresponsabilă privind vaccinarea"
"În România există programe radio și tv care uneori devin platforme de comunicare pentru persoane necalificate și fără pregătire de specialitate care, din interese financiare sau din pură ignoranță, contestă fapte dovedite științific, punând astfel în pericol sănătatea publică prin dezinformare, răspândire de știri false și auto-atribuire abuzivă a unor competențe profesionale inexistente", arată inițiatorii propunerii de modificare a Legii audiovizualului, în expunerea de motive.
Ei subliniază și că "radiodifuzorii români abordează frecvent subiecte din domeniul sănătății printr-un filtru de imparțialitate înțeleasă eronat: ei prezintă opiniile minorităților necalificate ca și cum ar avea aceeași pondere cu consensul științific bazat pe dovezi și studii validate de comunitatea științifică internațională".
Potrivit inițiatorilor propunerii legislative, o situație ce ar putea fi prevenită prin această propunere legislativă este "comunicarea iresponsabilă privind vaccinarea, în condițiile în care OMS arată că vaccinarea salvează anual peste 3 milioane de vieți", iar "părinții nu vaccinează copiii din cauza mesajelor anti-vaccinare din mass-media". "Omisiunea unei perspective importante - consensul științific - asupra unei probleme precum vaccinarea va impacta imparțialitatea programului audiovizual și, mai grav, poate duce la pierderea de vieți. Imparțialitatea unui program radio sau tv nu consistă în includerea unei game largi de perspective sau opinii în proporții egale fără ponderarea acestora, conform ghidului editorial al BBC. Acestea ar genera un echilibru fals. Când este vorba de sănătatea românilor, opinia minoritară, necalificată, nu trebuie să aibă o pondere egală cu consensul validat științific", este concluzia inițiatorilor propunerii legislative.
Agentia de stiri HotNews Augustin Lazăr: Anul trecut, 50 de copii au fost inculpați pentru omor și 56, pentru viol Peste 3.000 de minori au avut, în 2017, calitatea de inculpați în dosare penale, acest număr reprezentând aproape 10% din totalul celor trimiși în judecată, a precizat procurorul general Augustin Lazăr, subliniind că aproape 500 s-au aflat în stare de arest preventiv și 50 au fost acuzați de omor, potrivit agenției Mediafax.
“Numai în anul 2017, în statisticile Ministerului Public au fost înregistraţi 3.382 de inculpaţi minori, reprezentând 6,5% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată. Dintre aceştia, 480 de minori au fost trimişi în judecată în stare de arest preventiv. Observăm că este o creştere cu 7,9% faţă de anul precedent (n.r. - 2016) privind inculpaţii minori arestaţi preventiv. Este o cifră care trebuie să ne pună pe gânduri. Câteva date sunt semnificative, au fost inculpaţi pentru omor 50 de copii, (...) au fost trimişi în judecată pentru viol 56 de minori, 1.478 de minori au fost judecaţi pentru furt, iar 700 pentru tâlhărie. Aceste cifre ne arată care este anvergura fenomenului infracţional în rândurile minorilor”, a declarat, joi, procurorul general al României, Augustin Lazăr.
Declaraţiile au fost făcute în cadrul grupului de lucru franco-român “Accelerarea eforturilor comune de a stopa violenţa împotriva copiilor la nivel naţional”, care are obiectivul de a întări autorităţile, reţelele şi coaliţiile sociale civile astfel încât să stopeze violenţa împotriva copiilor.
“Datele statistice sunt convingătoare în vederea punerii în vigoare a acestui proiect. (...) Ideea centrală este aceea de a crea o cultură instituţională comună a autorităţilor cu competenţe atât juridice, cât şi administrative. Cu alte cuvinte, apare ca fiind necesară coordonarea acţiunilor instituţiilor statale cu cele ale societăţii civile în scopul apărării intereselor copilului. În măsura în care vom reuşi să specializăm o reţea de procurori în acest domeniu, va fi foarte important să tratăm minorii ca o investiţie pentru viitor”, a mai adăugat Lazăr.
Prezent la eveniment, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Michelle Ramis, susţine că în România există mulţi copii care nu anunţă autorităţile atunci când sunt agresaţi, astfel acest proiect vine în ajutorul minorilor.
“Subiectul privind protecţia copilului este tratat prin prisma dramelor prin care sunt implicaţi aceştia. Crearea acestui grup de lucru este un pas important în cooperarea privind apărarea copiilor şi este un proiect promiţător pentru ambele ţări. Preocuparea majoră a proiectului este îmbunătăţirea situaţiei copilului. (...) Există situaţii când cei mici nu pot alerta autorităţile, astfel nu pot fi ajutaţi. Trebuie să ne unim pentru siguranţa copiilor aflaţi în pericol”, a declarat ambasadorul Franţei la Bucureşti, Michelle Ramis.
Proiectul “Accelerarea eforturilor comune de a stopa violenţa împotriva copiilor la nivel naţional” se va desfăşura până pe 31 iulie şi este realizat de Parchetul pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi al Dezvoltării Internaţionale din Franţa.
Agentia de stiri HotNews