Proiectul de lege privind controlul averilor are câteva carenţe majore, cu consecinţe grave atât în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului, cât şi eficienţa luptei împotriva corupţiei, apreciază reprezentanţii Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, Transparency International România şi Centrului de Resurse Juridice într-un comunicat dat publicităţii miercuri. În opinia semnatarilor, proiectul de lege privind declararea şi controlul averilor şi conflictul de interese, precum şi regimul incompatibilităţilor pentru persoanele care exercită funcţii şi demnităţi publice reprezintă 'un regres' faţă de proiectul de lege adoptat în 2004 de Camera Deputaţilor şi care se află de mai bine de un an în Senat, nu numai pentru că va necesita timp pentru parcurgerea procesului legislativ, cât mai ales în privinţa conţinutului său. Semnatarii comunicatului sunt de părere că în proiectul MJ conflictele de interese sunt ca şi anulate în sfera sancţionării administrative, pentru că se face trimitere la incriminarea penală, care este generală, şi numai dacă Parchetul va dispune neînceperea urmăririi penale Agenţia Naţională de Integritate (ANI-înfiinţată prin acest act normativ) va relua cercetarea administrativă pentru 'restul' formelor de conflict de interese, fiind neclar în ce anume va consta acest 'rest'. De asemenea, multe texte din varianta MJ conţin concepte nedefinite sau formulări vagi, ceea ce face ca proiectul să fie în contradicţie cu solicitările şi întreaga jurisprudenţă CEDO, conform căreia legea trebuie să fie 'clară şi predictibilă'. De exemplu, în ceea ce-i priveşte pe magistraţi, sunt incriminate 'legăturile de strânsă afecţiune' sau 'legăturile de puternică afecţiune' fără să se precizeze care este instrumentul de evaluare a acestei stări de drept, cu consecinţe foarte grave asupra carierei judecătorilor. Totodată, în ceea ce priveşte sancţionarea faptei de a 'nu justifica în mod rezonabil' diferenţa dintre bunurile deţinute şi cele care puteau fi dobândite din venituri legal realizate, nu sunt precizate criteriile după care se va aprecia 'rezonabilitatea' justificării. În aceeaşi categorie a fomulărilor vagi şi care vor putea fi interpretate abuziv, continuă comunicatul, se încadrează şi prevederile referitoare la 'cheltuielile familiei în funcţie de standardul de viaţă', fără nici o menţiune privind criteriile de apreciere a standardului de viaţă. Controlul averilor, atrag atenţia semnatarii comunicatului, se fondează pe noţiunea de 'nejustificat' fără ca termenul să fie explicat, ceea ce ar fi absolut necesar în condiţiile în care Constituţia instituie prezumţia dobândirii licite ('Caracterul licit al dobândirii se prezumă'). De asemenea, pentru magistraţi, şi numai pentru ei, legea este şi mai drastică, prevăzând ca, în cazul îndepărtării din magistratură pe motive de incompatibilitate, aceştia au interdicţie de a exercita orice funcţii de specialitate juridică timp de trei ani, ceea ce, în opinia autorilor comunicatului, reprezintă o gravă încălcare a drepturilor omului, magistraţii fiind puşi în situaţia de a face, eventual, munci necalificate. Un alt element 'de maximă gravitate', se consideră în acelaşi comunicat, este 'Timpul 0' ales de MJ, care prevede că nu pot fi supuse controlului bunurile dobândite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 161/2003 şi că cercetarea se face pentru diferenţele acumulate în cadrul unui mandat, deci primele averi care se vor verifica sunt pe mandatul 2004-2008. Reprezentanţii celor trei organizaţii consideră că aceste prevederi pot constitui 'premise serioase pentru albirea averilor'. În ceea ce priveşte ANI, în textul MJ nu există nici o prevedere care să se refere la expertiza şi experienţa pe care trebuie să o aibă personalul acesteia, deşi inspectorii acestei instituţii au un rol foarte important în combaterea corupţiei. De altfel, nu se prevede nici o procedură de selecţie a acestora, cu excepţia primilor 25 care vor fi detaşaţi (nu se ştie pe ce criterii) de la câteva ministere şi agenţii. 'Este interesant de semnalat că primul preşedinte al Agenţiei va fi obligat să lucreze cu oameni la selectarea cărora nu va avea nici un cuvânt de spus, procedura de selecţie a preşedintelui efectuându-se după ce ANI va avea deja staff funcţional', se atrage atenţia în comunicat.
'O Agenţie care nu dă socoteală nimănui', se apreciază, având în vedere că nu există nici o procedură de evaluare a activităţii acesteia, auditul extern prevăzut de proiect referindu-se strict la evaluarea calităţii managementul.
În încheiere, semnatarii comunicatului apreciază că angajarea răspunderii de către Guvern pentru acest proiect 'ar fi o uriaşă greşeală'. 'Oricât de mult ne dorim integrarea europeană a României, pe care o promovăm constant, prin toate acţiunile noastre, acesta nu poate să reprezinte un argument pentru acte normative care încalcă drepturile omului şi reprezintă acte de voinţă individuală, bulversând şi mai mult ordinea juridică din România', conchide comunicatul.