Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Anunţuri
Editorial
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Reportaje
Comentarii
Anchete
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8697 lei
1 USD = 3.9827 lei


Număr accesări
Astăzi:
4272
De la 07 Ianuarie 2003
104751139

„Pui de pe casă” care au adus celebritate localităţi Ciocăneşti

  • Ioan Rotundu
  • 29 July 2022, 0:06
Comuna Ciocăneşti se află în judeţul Suceava şi, aşa cum spunea primarul Radu Ciocan, este cea mai mică din judeţ. Dimensiunea măruntă ca suprafaţă n-a împiedicat-o să devină celebră nu numai în plan naţional, c şi peste hotare, departe, până la UNESCO din cadrul ONU.
Celebritatea i-a adus-o, potrivit spuselor mele, „nobila povară a culturii”. La Ciocăneşti, tradiţiile culturale ale locului, mai vechi sau mai noi, au fost bine puse în valoare, manageri pricepuţi ai locului ridicând aceste tradiţii la rang de virtuţi ce au fost promovate în ţară şi peste mări şi ţări.
Nu putea ca un astfel de tezaur cultural să nu atragă atenţia „Lumii lu+ Rotundu”. Ca să fiu sincer, în vederile mele localitatea a intrat în aprilie 2014 când, la Festivalul ouălor încondeiate de la Rogojeşti am cunoscut un meşter popular din Ciocăneşti a căror ouă încondeiate erau total diferite de ale celorlalţi participanţi, mai artistic realizate şi mai bogate în geometria încondeierii, totul completat de o coloristică ciudată, un amestec de culori vi dominate de culoarea neagră.
Miercuri, această săptămână, am filmat la Ciocăneşti un reportaj, încercând să surprind în el ceea ce este mai valoros şi mai mândru pentru oamenii locului, această zonă a Bucovinei care vreme de peste 140 de ani s-a aflat sub stăpânire austriacă.
Ştiam că la Ciocăneşti, declarată comună-muzeu imediat după anul 2000, declarată localitate culturală a României în anul 2014 şi situată pe locul 6 într-un top european ca fiind cea mai colorată localitate turistică, dar nu ştiam că localitatea se pregăteşte să facă parte în plan european din primele 3 localităţi culturale de interes turistic. Încondeiatul ouălor este o tradiţie care se pierde în zbuciumul istoriei de început al Descălecatului lui Bogdan Vodă, întemeietorul Moldovei a cărui drum a fost şi prin Ciocăneşti.
Cel puţin aşa ne-a explicat custodele Muzeului Naţional de Încondeiat Ouă, muzeografa Marilena Niculiţă (foto 1), o bijuterie de activistă culturală a comunei capabilă să vorbească despre zestrea culturală a Ciocăneştilor cu o noapte mai multa ca Şeherezada, celebra regină persană din >i>O mie şi una de nopţi.
Mi s-a spus că denumirea de Ciocăneşti vine de la fierari satului care, în Evul Mediu, transformau ferul în săbii şi unelte de lucru ciocănindu-l cu multă măiestrie. Domnitorul Ştefan cel Mare obişnuia să poarte săbii lucrate la Ciocăneşti iar localnicii i-au ridicat aici o impunătoare statuie, numele domnitorului fiind rostit cu sfinţenie şi cuvenit respect.
Poate că pe la sărbătoarea Paştelui, Ştefan primea de la ciocăneşteni o sabie nouă şi un coş cu ouă încondeiate, fapt ce pare să-i fi scăpat cronicarului Grigore Ureche să-l consemneze, dar şi eruditului Dimitrie Cantemir în Descripţio moldaviae.
Dar primele dovezi ale tradiţiei încondeiatului ouălor apar abia pe la anul 1900, ele aducând celebritate localităţii încă din acele vremuri. Acum, muzeul adăposteşte aproape 4.000 de ouă încondeiate care au adus comunei multe diplome de excelenţă ş premii remarcabile. Veţi afla mai multe urmărind reportajul filmat.
Dar marea celebritate a Ciocăneştilor avea să vină după anul 1948. O bătrânică şi-ţa dorit casa ornată prin exterior cu un brâu în relief format dintr-un şir de figuri geometrice. Iar meşterul zidar Tomoioagă i-a îndeplinit dorinţa. Aşa s-a năsut celebrul „brâu bucovinesc” a cărui veste a ajuns şi la urechea celor de la UNESCO, declarând localitatea arie culturală protejată. Despre acest brâu cu figuri geometrice complicate dar viu colorate se poate spune că i-a adus comunei o a doua naştere culturală. Localnicii numesc brâul „puii de pe casă”
Să mai adăugăm la aceste două bijuterii culturale ouăle încondeiate şi brâul, şi celebrul Festival al păstrăvului care a ajuns în acest an la a 18-a ediţie şi care se desfăşoară în zilele de 14 – 15 august, adică de Sf. Maria, odată cu hramul bisericii.
Dar celebritatea localităţii ar apărea umbrită pre nedrept dacă n-am adăuga şi păstrarea de către flăcăii satului vechea îndeletnicire a plutăritului. Pe când noi filmam, flăcăii se consultau cum să construiască mai multe plute, pentru că anul trecut, la Festivalul păstrăvului, au fost sute de turişti care au plecat cu o mare dezamăgire pentru că n-au apucat să se plimbe cu pluta pe apa Bistriţei Aurii ce traversează comuna de la nord-vest spre sud-est.
Cine va urmări reportajul, va putea vedea şi asculta o lecţie de istorie a locului cu privire la îndeletnicirile localnicilor, lecţie ţinută de muzeografa Marilena Niculiţă prin prezentarea exponatelor din Muzeul Etnografic, un alt simbol al spiritualităţii locului.
Cu primarul liberal Radu Ciocan (foto 2) am avut un dialog prin care am lămurit multe aspecte legate de istoria culturală a comunei Ciocăneşti. Fost miner, primarul regretă că minele de mangan din zonă au fost închise. Erau o sursă de câştig importantă pentru locuitori. Dar, priceput în treburile gospodăreşti, primarul a preluat o mină şi a amenajat o galerie de 800 m lungime ca muzeu minier destinat turiştilor.
Am mai aflat de la primarul Ciocan că în comună sunt vreo 14 pensiuni turistice cu o capacitate de cazare de peste 200 locuri dar sunt ş altele în curs de amenajare, aşa că locurile de cazare vor trece de 400.
La aceste minunăţii culturale tot mai îndrăgite de turiştii români şi foarte mulţi străini, să mai adăugăm că în Munţii Suhard sunt stâne unde se poate mânca un balmuş ciobănesc, caş dulce, urdă şi alte bunătăţi gastronomice pe care numai ciobanii ştiu să le rânduiască dacă ajungi la stâna lor.
Şi pentru că se apropie sorocul Festivalului păstrăvului, la recomandarea primarului am mâncat şi noi câte un păstrăv proaspăt prins din păstrăvărie la Pensiunea Gabimar (foto 3), o pensiune nu departe de sediul primăriei, cochetă, spaţioasă şi ornată în tradiţia locului. Reportajul intitulat „Tezaurul de la Ciocăneşti” se va difuza pe Tele’M Botoşani, sâmbătă, 30 iulie a.c., începând cu ora 19.00, după care va putea fi vizionat pe Jurnalul şi pe You Tube – canalul „Lumea lu’ Rotundu”.

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Catrenul săptămânii
Ioan Mamaische
Horoscopul săptămânii 8 – 14 august 2022
Bancul săptămânii: Umor fin cu Dalai Lama
Câtă vreme vom mai răbda să fim umiliţi în propria casă?
Ioan Rotundu
Conac monument istoric şi parc dendrologic abandonate ruinei
Ioan Rotundu
Cum a reuşit Asztalos discriminarea discriminării
Ioan Rotundu
incident filmari piata Dorohoi
Csaba Asztalos îl va cita pe premierul Viktor Orban la CNCD
Ioan Rotundu
Ticăloşie jurnalistică pe seama concursului de vameş şef la Stânca
Ioan Rotundu
Lumea lu’ Rotundu: Tezaurul de la Ciocăneşti
Ce salarii au șefii de instituții publice controlate de Parlament / Cât câștigă șefii de la Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, AEP, ASF și Serviciile Secrete
Luminita Pirvu • HotNews.ro
Impostura, boala cu care s-a infestat şi Doina Federovici
Ioan Rotundu
Primăria Mihai Eminescu - Comunicat de presă
Protestul anemic al bătuţilor şi umiliţilor
Ioan Rotundu
Seceta a muşcat adânc din veniturile fermierilor botoşăneni
Ioan Rotundu
Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi

Blogul lui Rotundu
Arhivă