Democratul a precizat că descinderea organelor de poliţie politică a urmat unor discuţii avute cu tatăl său, la Râmnicu Vâlcea, despre posibilitatea trecerii graniţei cu un deltaplan construit de Berceanu.
Senatorul PD a mai afirmat că, în 1981, într-o şedinţă a PCR, s-a şi pus în discuţie excluderea sa din partid, însă demersul s-a finalizat doar cu un avertisment. Berceanu, care a explicat că a fost primul membru PCR din familia sa, a adăugat însă că în Craiova era cunoscut pentru poziţia sa împotriva regimului. De altfel, a continuat acesta, n-a avut relaţii foarte bune cu Securitatea nici după '89. Radu Berceanu a spus că nu a dat niciodată note informative referitoare la colegii săi de serviciu, tocmai pentru că era cunoscut ca fiind împotriva regimului. Senatorul PD a susţinut că singurul scop al securităţii era de a dovedi că a încercat să sustragă documente secrete de la fabrica de avioane la care lucra, pentru a le vinde în străinătate. În acest sens, liderul PD a explicat că documentele instituţiei din Craiova, unde era angajat, erau de provenienţă străină, astfel că demersul securităţii nu avea suport. Berceanu a declarat că nu are nici o emoţie în legătură cu dosarul său, dar s-a arătat curios să afle când, de ce şi pe ce criterii a fost secretizat dosarul său. El a precizat că s-ar bucura ca "toţi turnătorii să se ducă în zona pe care o merită pentru acele fapte". Totuşi, senatorul PD a adăugat că nu intenţionează să-şi ceară dosarul de la CNSAS, întrucât ştie ce conţine acesta.
Reacţia lui Berceanu vine după ce Evenimentul Zilei a dezvăluit că Adrian Năstase, Marko Bela, Radu Berceanu, Verestoy Attila, Laszlo Borbely şi Nini Săpunaru se află printre politicienii ai căror dosare au ajuns la CNSAS în primul lot de 29 de dosare venite de la SRI. Potrivit cotidianului, în fiecare intră cel puţin o declaraţie dată de titularul dosarului la Securitate. Colegiul CNSAS urmează să stabilească în ce măsură aceste declaraţii reprezintă acte de poliţie politică. (NewsIn)