Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Infracţiuni
Economic
Fapt divers
Sănătate
Administraţie
Social
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Gastronomie
Comentarii
Proverbe şi...
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
12725
De la 07 Ianuarie 2003
122872792

Răutatea din noi uneori este de nestăvilit

  • 13 June 2007, 23:00
În ultima perioadă mi-a fost dat să asist la derularea unor evenimente care au reliefat cu vârf şi îndesat câtă răutate zace în sufletul unora dintre noi. Atât de multă răutate, că uneori stai şi te întrebi dacă nu cumva ne apropiem de atmosfera din cetăţile Sodoma şi Gomora, pe a căror locuitori Dumnezeu i-a pedepsit tocmai pentru că nu mai aveau nimic uman în comportamentul lor. Cu cât diferenţa dintre mulţimea săracă şi puţinii bogaţi se adânceşte, cu atât răutatea din noi îmbracă forme tot mai violente.
Sunt teze de ordin socio-psihologic care consideră că elementele retrograde ale civilizaţiei se găsesc în rândul segmentului de populaţie caracterizat de incultură. Aceste teze sunt contrazise de persoane considerate nu numai a fi instruite, dar care în anumite perioade au avut statutul social de model comportamental. Dar cred că prezentarea faptelor poate ilustra mai bine nivelul retrograd al gândirii unora dintre noi, referindu-mă în plan social.
Recent a avut loc un scandal între locatarii unui bloc din zona industrială şi unul din patronii societăţii Pita, mai exact Adrian Bidaşcă. Omul a cumpărat un teren în zona industrială, în apropiere de fostul Vinalcool, şi s-a hotărât să construiască o staţie modernă de fabricat betoane. A obţinut autorizaţiile legale şi s-a pus pe treabă. Când utilajele înalte au început să fie montate, locatarii unui bloc aflat la vreo cinzeci de metri distanţă, s-au burzuluit. Cică ei n-au nevoie de staţie de betoane în zonă, care să le producă zgomot. Au protestat şi au cerut primarului Flutur să oprească investiţia şi în locul respectiv să amenajeze un parc sau un supermarket. Mai întâi că terenul fiind proprietate, primarul nu poate dispune asupra destinaţiei. Apoi, nici un patron cu mintea întreagă n-ar investi într-un supermarket amplasat într-o zonă săracă, dominată de şomeri. Iar investiţia lui Bidaşcă are toate avizele legale şi nici o instituţie a statului nu poate decide oprirea investiţiei, decâd dacă îşi asumă răspunderea de a plăti daune-interese.
În spatele Stadionului municipal, pe Bulevardul Eminescu, se află o suprafaţă de teren râvnită de mulţi. Numai că terenul fiind scump în acea zonă, puţini îşi puteau permite să-l cumpere, mai ales că sunt mai mulţi proprietari. A aflat cineva din Rompetrol, a negociat cu proprietarii şi a cumpărat terenul pentru a amplasa o staţie PECO. Cine credeţi că se opune cu o înverşunare ieşită din comun? Fosta deputată Viorica Afrăsinei. Cu casa peste stradă, Afrăsinei susţine că ea nu vrea staţie PECO. Ea i-a cerut ferm primarului să oprească construcţia staţiei. Din nou primarul se află într-o situaţie ingrată. Terenul este proprietate privată. Rompetrol a cheltuit bani mulţi cu studiul de amplasare al staţiei, studiu efectuat de specialişti, iar concluzia acestora a fost una pozitivă. Rompetrol a obţinut toate autorizaţiile necesare, inclusiv cea de Mediu, unde lucrează acum fosta deputată. Viorica Afrăsinei este o femeie instruită. A fost deputată trei legislaturi. Să nu fi învăţat în cei 12 ani de parlament că asupra proprietăţii private dispune numai puterea legii şi nu interesele particulare ale unei persoane? Era parlamentară când s-a modificat Constituţia şi s-a legiferat că statul nu numai că garantează, dar are obligaţia de a apăra proprietatea privată.
În zona Stadionului, pe Calea Naţională, vizavi de punctul de lucru al Băncii Transilvania, pe un teren concesionat, patronul Chelaru a ridicat un magazin pentru vânzarea produselor strict necesare locuitorilor din cartier. Dorind să dezvolte afacerea, a obţinut un credit de bancă, a bătut pe la uşile instituţiilor de resort şi a obţinut aprobările necesare pentru a etaja clădirea. Imediat ce s-a apucat de treabă, s-au găsit câţiva pensionari din blocul alăturat care să-i toarne o reclamaţie ca carte. Până la urmă, patronului i s-a găsit chichiţa. Avea autorizaţie de construcţie, dar n-avea de demolare a vechii construcţii. O lună de zile a durat să obţină buclucaşa autorizaţie, timp în care putea termina lucrarea. În tot acest timp, reclamagii îşi frecau fericiţi mâinile că au reuşit să-l blocheze. Acum, când şi-a ridicat mândreţe de clădire, fără a mai putea fi la cheremul reclamagiilor, patronul nu nutreşte gânduri de răzbunare asupra celor ce i-au vrut răul. Deşi ar avea multe motive şi întemeiate.
În cartierul Tulbureni, din 1990 încoace nici un primar al Botoşanilor n-a pus măcar o piatră. În alegerile din 2004, din zece alegători opt l-au votat pe Egner. Cu toate acestea primar a ieşit Flutur. Acum Tulbureniul este de nerecunoscut. S-a instalat iluminat public până sub pădure, s-a asfaltat strada care-i leagă de oraş, s-a modernizat un pod, s-a renovat şcoala şi multe altele. Numai că în Tulbureni trăieşte un anume Muraru, considerat cel mai înverşunat reclamagiu al cartierului şi procesoman recunoscut. Ca preşedinte al PSD, acesta l-a reclamat pe Flutur pe la toate organismele. Cică a făcut afaceri cu asfaltarea, cu iluminatul etc. Verificările n-au confirmat nimic din scrierile lui Muraru. Dimpotrivă, oamenilor din Tulbureni nu le vine a crede cât de mult le-a fost schimbată viaţa. Dar timpul pierdut de primar pentru a răspunde întrebărilor celor care au verificat nu mai poate fi recuperat. În schimb reclamagiul n-a păţit nimic, dar continuă prin şedinţele PSD de la Botoşani să debiteze fel de fel de trăsnăi, trăsnăi pe care şeful lui politic, preşedintele Conţac le preia şi le prezintă drept realităţi. Şirul exemplelor poate continua. Iată ce-au făcut din noi cei 50 de ani de comunism! (Ioan Rotundu)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Mediul de afaceri botoşănean sensibilizat asupra implementării Directivelor UE
Primarul Flutur a prins gustul înfrăţirilor
Prefectul se crede strâns la mână
Dreptatea este de partea prefectului Roman
Spitalele botoşănene au planuri de buget nerealiste
Program de permanenţă pentru grădiniţe
Canadianului Vania Atudorei i-a plăcut la Penitenciarul Botoşani
Ofiţeri de poliţie din patru judeţe reuniţi la Botoşani
Ziua donatorului de sânge marcată la Botoşani
Accident produs de un şofer beat
Consilii locale în pragul colapsului financiar
La Dorohoi, prefectul a ţinut audienţe în casă nouă
Ţărăniştii îl laudă pe Ţâbuleac pentru o iniţiativă aparent populistă
Ciuştea la mălai visează, iar spitalele la belşug
Comentariu la comentarii (CXXI)
(Ioan Rotundu)
Saramură de biban
Horoscop
Prima dată… după care tăcere totală
Citate din creaţiile autorilor spanioli
Diverse oferte, pentru diverse nevoi
Directorul BCR a dat lovitura vieţii sale
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog